La final de conferinţă de presă în care, fiul lui Silviu Prigoană, marcat de acest statut, pe care încearcă să-l depăşească devenind cineva, eventual parlamentar, şi-a lansat candidatura pentru scaunul de deputat în Colegiul 1 din Bucureşti, jurnaliştii au primit plase cu calendare, mape şi o ramă foto în valoare de 200 de lei, după un calcul făcut de Realitatea.net. Candidatul Honorius Prigoană a explicat pentru cotidianul.ro ce înseamnă acest gest. Domnia sa a mai vorbit despre maniera în care va încerca să-şi pună în aplicare obiectivele, mai exact de a „fi în Parlament, de a urmări evoluţia diferitelor proiecte şi de a comunica electorilor săi în ce stadiu se află ele”. Întrebat ce va face concret pentru modernizarea statului român, obiectivul său numărul 1, candidatul Prigoană a răspuns: “Vreau să fiu în Parlament când se vor pune bazele statului român modern”. Nu în ultimul rând, cotidianul.ro a încercat să afle cum e Honorius Prigoană, care nu e „băiat de Dorobanţi”.
Doriţi să reformaţi statul român. Prin ce anume? Concret?
Primul lucru prin care trebuie începută această reformare a statului român, că tot sîntem în anul reformării statului, preşedintele Traian Băsescu şi-a câştigat un al doilea mandat mizând pe modernizarea statului.. Iar reformarea statului trebuie să înceapă încă din Parlament. La referendum s-a dat un vot important pentru reformarea Parlamentului iar eu vreau să fac parte din această reformă.
Cum?
Vreau să fiu în Parlament când se vor pune bazele statului român modern.
Mai exact?
Primul lucru care se va face va fi Parlamentul unicameral, iar de acolo se va continua reforma în toate domeniile statului.
Un exemplu?
De exemplu, în justiţie. Justiţia trebuie reformată, trebuie să nu mai existe corupţie la nivel înalt în politica românească. Eu reprezint o alternativă din acest punct de vedere pentru că eu nu am intrat în politică pentru a face bani, eu am o condiţie mai mult decât ok şi pot să spun că sunt incoruptibil din acest punct de vedere.
Aveţi un exemplu mai concret de reformare a justiţiei? Care va fi primul lucru pe care-l veţi face odată parlamentar, să zicem.
Da, justiţia trebuie să fie independentă şi să nu mai ţină aşa mult de politică.
Mai concret. Ce veţi face pentru a separa justiţia de politică?
Da, de exemplu mi-aş dori ca procurorul general să fie, ca în alte ţări, ales direct de populaţie şi nu numit.
Ales cum?
Foarte simplu, când se fac alegerile pentru forul legislativ, se pot face alegeri şi pentru justiţie. Nu ştiu exact care e formula dar în foarte multe ţări civilizate procurorii sunt aleşi, au un mandat fix. De asemenea consider că judecătorii nu ar trebui să fie inamovibili toată viaţa, ci să aibă un mandat, pentru că acum nici un judecător care ia o decizie incorectă nu poate fi judecat, nus e întâmplă nimic. Judecătorii sunt dumnezei în justiţia din România
Un al doilea obiectiv important?
Un alt lucru care mă deranjează, căruia aş vrea să-i punem punct este felul în care e tratat cetăţeanul de către anumiţi funcţionari. De multe ori contribuabilii sunt trataţi ca şi (sic!) nişte slugi ai unor funcţionari, sunt trimişi de la un ghişeu la altul, cum e şi în reclama faimoasă. Va trebui făcut la nivel naţional un sistem informatizat care să conţină toate datele persoanei şi accesul cetăţenilor la documentele de care au nevoie să se facă online. Aşa cum aţi făcut şi dumneavoastră (Cotidianul –n.r.), v-aţi mutat online, la fel şi insituţiile publice din Romînia vor trebui să se modernizeze şi să se mute pe Internet.
Ce veţi propune concret?
Îmi doresc ghişeul unic. Ştiu că există deja în Parlamentul României un proiect de lege pe această temă pe care eu îl voi susţine. De asemenea, susţin foarte mult finalizarea liniei de metrou din colegiul meu începută de 19 ani şi care nici până acum nu e terminată şi am mari speranţe că, în timpul mandatului meu, se vor termina lucrările la această linie de metrou. Tunelurile sunt săpate, mai trebuiesc făcute staţiile de metrou. Eu sper că în 3 ani de zile se vor găsi resurse bugetare pentru acest proiect, iar în calitatea mea de deputat voi urmări stadiul acestor lucrări şi-i voi informa pe alegătorii mei despre acest lucru.
Aţi pomenit la anunţarea programului de campanie preocuparea pentru amfiteatrul din parcul Bazilescu. De ce acest obiectiv? Vă leagă ceva de el?
E în paragină de mult timp şi trebuie modernizat. Eu, ca deputat al partidului aflat la guvernământ, voi putea oricând să urmăresc acest lucru. Ştiu că în prezent se află în administrarea ministerului Culturii, mă voi interesa despre ce este vorba acolo şi voi urmări toate aceste proiecte. În plus, este un teatru unic în România. Eu am copilărit în cartierul Pajura, sâmbetele, duminicile, mă plimbam pe-acolo cu bunicii mei. E o biserică superbă care a fost de puţin timp reconstruită. Iar teatrul de vară, acea sală (sic!) de care vă spuneam, are o acustică fenomenală.
Aţi încercat-o?
Se aude foarte bine de pe scenă. N-am fost la concerte, dar am auzit oameni vorbind.
N-aţi cântat?
N-am cântat.
Spuneţi că nu sunteţi “de Dorobanţi”. Dar cum sunteţi? Ce preocupări şi pasiuni are Honorius Progoană?
Hobby-ul meu cel mai mare este zborul. Nu ştiu dacă ştiţi dar eu am brevet de pilot, sunt licenţiat în zbor cu motor pe avion ultra-uşor şi în timpul liber asta îmi place să fac, să iau lecţii de zbor.
Chestii culturale consumaţi? Care e ultimul film văzut? Citiţi?
Ultimul film văzut la cinema e Avatar în 3D.
Şi cum vi s-a părut?
Mi-a plăcut. Eu lucrând în televiziune, am privit cu alţi ochi acest film. E o capodoperă din punct de vedere al imaginilor, al regiei.
Citiţi? Cărţi? Presă? Print/online?
Şi, şi. Presă, trebuie să recunosc, citesc mai puţin. Citesc Academia Caţavencu de câte ori am ocazia.
Pentru că vă interesează în calitate de om politic sau pentru că vă place?
Nu, mă amuză şi îmi place. Pentru divertisment. Presa o citesc în principal online şi mă mai uit şi la televizor.
Sunteţi un Internet afectionado? Din această cauză aţi oferit reprezentanţilor presei, cu ocazia lansării programului electoral, acea ramă foto virtuală? Care e semnificaţia acestui cadou în valoare de 200 de lei?
Pentru că este produsul meu! Eu patronez firma producătoare! Este un bussines de real succes.! Iar pe acele memory stick-uri erau materialele mele de campanie electorală adresate presei, care pot fi vizionate în această ramă.
Şi susţineţi, în continuare, că nu e nici încompatibilitate între calitatea dumneavoastră de om politic şi cea de om de afaceri?
Eu am calitatea de asociat în anumite companii, nu cea de administrator. Foarte mulţi oameni politici sunt acţionari. A fi acţionar într-o companie e ca şi cum aţi avea dumneavoastră un tablou pe perete acasă.
Din care aş face cadou presei dacă aş candida?
Sunt mândru de ele, sunt mândru că am reuşit să bat un cui în economia românească!
Nu mi-aţi spus ultima carte citită? Citiţi?
Ultima carte pe care am frunzărit-o e „Manifest împotriva becalizării României” a domnului Remus Cernea, pe care am primit-o de la dânsul acum.
Şi una pe care să o fi ales dumneavoastră?
Să fiu sincer cu dumneavoastră, în ultima vreme doar îmi caut ce mă interesează în Enciclopedii. Citesc cu drag Enciclopedia României care a fost tipărită pe vreme regelui Carol I, o enciclopedie în cinci volume. Şi ultima carte de beletristică citită a fost de fapt o carte istorică, o am acum pe noptieră – “Istoria loviturilor de stat în România” a lui Alex Mihai Stoenescu.
Aţi avut ocazia să staţi de vorbă acum cu domnul Cernea, la fel de tânăr şi reformator, la nivel declarativ deocamdată, ca dumneavoastră. Cum vi s-a părut?
Domnul Cernea este un tânăr. Am văzut că a candidat şi la preşedinţia României. Are multe idei la care şi eu achiesez şi mi-aş dori din tot sufletul ca şi domnia sa să poată candida la aceste alegeri şi pot să vă mai spun că legea electorală mi se pare profund nedreaptă lezând drepturile cetăţenilor de a candida la aceste alegeri. Iar eu în Parlamentul Româniai voi schimba această lege.
Faptul că sunteţi parte din familia Prigoană e un avantaj sau un dezavantaj?
Este şi un avantaj şi un dezavantaj.
La ce vă referiţi exact?
Datorită faptului că tatăl meu a devenit o persoană publică, am putut să-mi creez şi eu o anumită notorietate care acum mă ajută. Dezavantaj este faptul că absolut tot ce aş face eu în România, momentan, toate lucrurile îi sunt atribuite tatălui meu, iar acesta nu este un lucru care să mă încânte. Acesta este şi motivul pentru care eu mi-am dorit aşa de mult să obţin o bursă de studii ca să plec în state.
