Duminică 24 ianuarie, dimineaţa, ne-a părăsit Horea Popescu, mare regizor de teatru şi film, animator al scenei româneşti, director artistic al Naţionalului timp de peste două decenii, informează site-ul Teatrului Național București.În ultimii ani, când sănătatea l-a îndepărtat de scenă, s-a retras discret, fără însă ca teatrul să lipsească vreo clipă din preocupările sale.
Colegii din TNB, care l-au avut alături ca artist şi ca director, îi resimt dispariţia ca pe o imensă pierdere.
Autor, de-a lungul unei cariere de şase decenii, a peste o sută de spectacole, Horea Popescu, regizor cu o vastă cultură şi cu un gust artistic rafinat, s-a distins ca un campion al reteatralizării teatrului românesc, s-a impus ca unul dintre artizanii spectacolului monumental şi a dovedit, prin arta sa, verticalitate şi atitudine civică, mai ales în ultimii ani ai dictaturii. Dintre numeroasele sale spectacole, nu vom aminti decât câteva, care, cu siguranţă, vor rămâne în conştiinţa publicului: Moartea unui artist de Horia Lovinescu, Danton de Camil Petrescu, singura transpunere scenică a monumentalei piese, Caligula de A. Camus, Generoasa Fundaţie de A. Buerro Valejo, Zbor deasupra unui cuib de cuci după Dale Wasserman, Baia şi Ploşniţa de V. Maiakovski, Richard III de W. Shakespeare, Domnişoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Becket de J. Anouilh, Titanic vals, Coana Chiriţa de T. Muşatescu după V. Alecsandri, Pisica în noaptea Anului Nou de D. R. Popescu, Moştenirea de Titus Popovici, Avram Iancu de L. Blaga, Ondine de Giraudoux ş.a. de T. Muşatescu,
În spectacolele sale, montate mai ales la Teatrul Naţional dar şi pe scene din ţară şi străinătate, Horea Popescu a creat întotdeauna atmosferă, a dezvoltat un univers. Născute dintr-o inepuizabilă imaginaţie, dintr-un simţ propriu al proporţiilor şi dintr-o ştiinţă aparte a dominării spaţiului scenic, ele au fost mereu inventive, pline de vervă, de culoare, de sugestii, de dramatism, de semnificaţii şi s-au bucurat, constant, de un răsunător succes de public.
Horea Popescu a fost şi autorul unor filme de succes, cum ar fi Omul de lângă tine, De trei ori Bucureşti, Dragoste lungă de o seară şi Cuibul de viespi şi Moartea unui artist, inspirate din teatru, după Gaiţele de Al Kiriţescu şi după piesa omonimă a lui H. Lovinescu.
De asemenea a fost realizatorul unor spectacole de televiziune cum ar fi: Bălcescu după Camil Petrescu, Titanic Vals după Tudor Muşatescu, Profesionistul după Duŝan Kovacevici, ş.a.
Horea Popescu a avut o viziune proprie asupra lumii spectacolului şi a dat acestei viziuni structură, viaţă şi expresie dramatică. Opera sa nu poate fi asimilată unui gen anume ci unui univers teatral în care se disting originalitatea stilului şi puternica unitate a spectacolelor.
Prin întreaga sa activitate Horea Popescu intră în legenda teatrului românesc.