Bolile copilăriei Kosovo

Kosovo, cel mai tânăr stat european, a împlinit miercuri doi ani de la proclamarea independenţei, însă statisticile acestei perioade nu sunt deloc îmbucurătoare. Peste 45% din cei circa două milioane de kosovari trăiesc în sărăcie, iar 15% în sărăcie extremă, în timp ce 40% din ei sunt şomeri. Mai mult, kosovarii solicită cetăţenia sârbă pentru […]

Bolile copilăriei Kosovo

Kosovo, cel mai tânăr stat european, a împlinit miercuri doi ani de la proclamarea independenţei, însă statisticile acestei perioade nu sunt deloc îmbucurătoare. Peste 45% din cei circa două milioane de kosovari trăiesc în sărăcie, iar 15% în sărăcie extremă, în timp ce 40% din ei sunt şomeri. Mai mult, kosovarii solicită cetăţenia sârbă pentru […]

Kosovo, cel mai tânăr stat european, a împlinit miercuri doi ani de la proclamarea independenţei, însă statisticile acestei perioade nu sunt deloc îmbucurătoare. Peste 45% din cei circa două milioane de kosovari trăiesc în sărăcie, iar 15% în sărăcie extremă, în timp ce 40% din ei sunt şomeri. Mai mult, kosovarii solicită cetăţenia sârbă pentru a putea intra în statele UE fără viză.„Timp de doi ani am reuşit să demonstrăm lumii că independenţa Kosovo a adus pace şi stabilitate în regiune. Singura noastră problemă în materie de politică externă rămâne Serbia, care continuă să practice o politică agresivă faţă de Kosovo”, a spus preşedintele kosovar Fatmir Sedju, într-un discurs ţinut în faţa parlamentului de la Priştina. Răspunsul omologului sârb Boris Tadici a venit imediat, sub forma refuzului de a asista la instalarea în funcţie a noului preşedinte croat, deoarece la eveniment va participa şi Sedju.

Dacă politica externă este sabotată de Serbia, realizările premierului Hashim Thaci şi ale preşedintelui Sedju constau, în principal, în vânzarea resurselor naturale ale ţării către companiile occidentale. Sumele obţinute se opresc însă în mâinile oficialilor corupţi, la fel ca şi multe din cele peste 30 de miliarde de dolari oferite ca ajutor de comunitatea internaţională, începând din 1999, scriu analiştii kosovari. Kosovo deţine cele mai importante rezerve de crom şi cărbune superior din Europa, precum şi zăcăminte de aur şi nichel. Ceea ce cetăţenii tânărului stat văd ca realizări ale independenţei sunt mai degrabă bulevardele Bill Clinton şi George Bush din capitala Priştina, precum şi un bust al preşedintelui Clinton, dezvelit anul trecut.

Sărăcia din Kosovo a făcut ca eliminarea obligativităţii vizelor de intrare în UE pentru cetăţenii sârbi să ducă la creşterea a numărului kosovarilor care solicită obţinerea cetăţeniei Serbiei, statul cel mai ostil regimului de la Priştina. Sute de mii de kosovari încearcă să fugă de sărăcie în Occident, unde ajung plătind sume de până la 3.000 de dolari călăuzelor care îi ajută să intre în spaţiul Schengen. Autorităţile estimează că aproape 550.000 de kosovari trăiesc în Germania şi alţi 200.000 în Germania. De aici kosovarii trimit acasă circa 350 de milioane de euro anual.

Statutul Kosovo nu stă mai bine decât economia tânărului stat. Serbia a contestat la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) legitimitatea declarării independenţei, iar instanţa va trebui să dea un verdict în cursul acestui an. Avizul Curţii va fi doar unul consultativ, dar Belgradul speră ca astfel să poată opri procesul de recunoaştere a independenţei de către noi state. Până acum, 65 de ţări au recunoscut Kosovo, 22 dintre ele fiind membre UE. România nu a recunoscut independenţa kosovară, iar secretarul de stat Bogdan Aurescu a susţinut chiar cauza Serbiei în faţa CIJ.

Nici administraţia noului stat nu este bine definită. Misiunea Eulex a UE gestionează, împreună cu autorităţile kosovare, afacerile interne şi fiscalitatea, în timp ce securitatea este asigurată de misiunea NATO. Nordul Kosovo, unde etnicii sârbi sunt majoritari, este administrat de misiunea ONU, UNMIK.
 

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.