Dacă efectele crizei actuale ar putea să fie resimţite în economiile statelor membre UE chiar şi timp de un deceniu, criza demografică este un fenomen centenar, ale cărui efecte nu vor dispărea nici măcar după anul 2050.Îmbătrânirea şi reducerea populaţiei în statele Uniunii Europene vor avea un impact de circa 10 ori mai grav asupra economiilor statelor comunitare prin comparaţie cu actuala criză financiară şi economică globală – aceasta este concluzia unui raport publicat de Parlamentul European la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an.
Ca urmare, reformarea sistemelor publice de pensii, readucerea lor pe baze mai sustenabile şi, în plus, stimularea sistemelor de pensii private trebuie să fie priorităţi imediate ale autorităţilor din toate statele comunitare.
„În timp ce efectele actualei crize sunt semnificative, ele vor părea minuscule prin comparaţie cu impactul îmbătrânirii populaţiei, care va fi de circa 10 ori mai mare şi va lovi cu gravităţi diferite statele europene. De aceea, reformarea sistemelor de pensii este o necesitate. Unele reforme au fost însă stopate sau chiar întoarse de pe traseu în unele state membre UE, dar aceste decizii vor avea efecte adverse devastatoare, pentru că fac reformele necesare din viitor cu atât mai costisitoare şi dificil de realizat”, afirmă experţii Uniunii Europene, analizând sistemele de pensii şi perspectivele demografice ale celor 27 de state UE.
Dacă efectele crizei actuale ar putea să fie resimţite în economiile statelor membre UE chiar şi timp de un deceniu, criza demografică este un fenomen centenar, ale cărui efecte nu vor dispărea nici măcar după anul 2050.
Criza actuală a distras însă atenţia unor state de la problemele ce vor fi întâlnite pe termen lung. Multe state au întârziat sau au amânat reformele din sistemul public de pensii, preferând să contracteze datorie publică pentru a menţine sistemele actuale de pensii, nesustenabile pe termen lung.
Până în anul 2060 însă, rata medie de dependenţă la nivel european (rata de dependenţă = populaţia de peste 65 de ani / populaţia cu vârste între 15-64 de ani) se va dubla, ceea ce face presiunile asupra sistemelor publice de pensii complet insuportabile: „Nici un sistem de pensii nu poate supravieţui unei asemenea dublări a raportului pensionari/salariaţi”, arată raportul.
Conform unor statistici prezentate anterior de Eurostat şi Uniunea Europeană, România va suferi în aceeaşi perioadă nu o dublare, ci o triplare a ratei de dependenţă din sistemul public de pensii, numărându-se printre statele europene ce vor fi cel mai grav lovite de efectele crizei demografice.
În timp ce actuala criză financiară şi economică globală a majorat raportul cheltuieli/venituri al sistemelor publice de pensii cu indici cuprinși în medie între 5 şi 15% în statele UE, criza demografică va dubla practic raportul cheltuieli/venituri prin această dublare a ratei de dependenţă.
De aceea, experţii UE afirmă că actuala criză va fi depăşită de 10 ori ca intensitate de viitoarea criză demografică a pensiilor, pe care literatura de specialitate o numeşte „bomba cu ceas a demografiei şi pensiilor (demographic timebomb)”.
Având în vedere faptul că reformele în domeniu sunt de strictă necesitate, dar ele sunt nepopulare şi dificil de implementat, experţii europeni recomandă adoptarea de reforme care să aşeze sistemul public de pensii „pe pilot automat”, cu mijloace de indexare şi autoreglare care să reacţioneze automat la schimbările din sfera demografică şi a finanţelor publice.
Printre măsurile neapărat necesare, raportul UE notează creşterea vârstei de pensionare, reducerea metodelor de indexare a pensiilor de stat, precum şi accentul pus mai puternic pe sistemele de pensii private, ca piloni complementari ai sistemului public.
