“Noi trebuie să fim buni la strategii”, a declarat la Budapesta Emil Boc. Şi drept urmare a anunţat că vrea TGV, chiar dacă Ministerul Transporturilor nu are bani nici măcar pentru astuparea gropilor din asfalt. Premierul Emil Boc cere ca linia de cale ferată de mare viteză Paris-Strasbourg-Bratislava să fie extinsă cu un nou tronson către Budapesta, Bucureşi şi Constanţa, iar această investiţie să constituie unul dintre principalele proiecte ale Strategiei Dunării. „Noi trebuie să fim buni în strategii, dar să fim la fel de buni şi pentru punerea lor în practică. Trebuie să facem o listă cu aceste proiecte, dar ele să nu rămână doar pe o bucată de hârtie. De aceea, datoria noastră este ca, împreună, să punem în practică proiectele cele mai eficiente pentru cetăţenii noştri", a declarat joi Emil Boc la Summitul ţărilor dunărene ce are loc la Budapesta.
Declaraţiile lui Emil Boc vin în flagrantă contradicţie cu un raport al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) care arată că numărul gropilor a crescut în 2009 până la 2,6 milioane de metri pătraţi (260 de hectare), suprafaţa fiind în creştere cu 20% faţă de anul trecut. De asemenea, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat că anul acesta nu se va construi nici un kilometru de autostradă din cauza lipsei banilor.
Ideea lui Boc de construire a unei linii de cale ferată de mare viteză nu este una nouă, ea fiind preluată de la fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. În 2007, într-o şedinţă comună, Guvernul României şi cel al Ungariei au convenit să construiască împreună o linie de mare viteză de tip TGV pe ruta Budapesta -Bucureşti-Constanţa, în continuarea traseului Paris-Strasbourg-Stuttgart-Viena-Bratislava-Budapesta. La vremea respectivă, partea română declara că lucrările au ca termen de finalizare anul 2015, principala problemă fiind costurile lucrării, estimate la câteva miliarde de euro.
