Exploatarea aurului de la Roşia Montana de către Gabriel Resources poate duce la creşterea veniturilor statului şi este un test al deschiderii ţării către investitori, sugerează “Financial Times” într-un articol scris de la Viena. Cotidianul britanic arată că noul guvern de la Bucureşti este favorabil concesionării zăcămintelor „În contextul în care economia este în recesiune, iar preţul aurului în creştere, politicienii români se gândesc dacă exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană poate duce la creşterea veniturilor din taxe şi la deblocarea investiţiilor străine”, scrie Financial Times la începutul articolului “Ecologiştii se opun exploatării de la Roşia Montană”, pentru ca ulterior să-l citeze pe Richard Young, directorul financiar al Gabriel Resources, spunând că “proiectul Roşia Montană este un test pentru deschiderea ţării către investiţii străine.”
Formarea unui nou guvern în decembrie a pus din nou proiectul pe agenda executivului. “Vreau ca acest proiect să înceapă cât mai repede posibil”, îl citeaza Financial Times pe ministrul Economiei, Adriean Videanu. “În opinia mea, avem nevoie de investitori… Dacă, din punct de vedere ecologic, lucrurile pot fi clarificate, atunci vom sprijini toate tipurile de investiţii care ne vor ajuta să curăţăm România. Şi sunt sigur că acesta va fi un impuls puternic pentru dezvoltarea sectorului minier şi pentru creşterea economică”, este citat şi ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
Cotidianul britanic subliniază beneficiile României de pe urma exploatării aurului. Cum aurul a ajuns la preţul de circa 40 de dolari gramul, “Gabriel Resources consideră că proiectul Roşia Montană ar aduce României 4 miliarde de dolari în cei 16 ani de exploatare şi va revigora o ramură economică marginalizată”, scrie FT.
Deschiderea exploatării aurifere de la Roşia Montana nu este o decizie ca şi luată, ca urmare a campaniei purtate de ecologişti, care consideră că cianura ce va fi folosită poate produce un dezastru ecologic, scrie “Financial Times”, amintind de dezastrul din ianuarie 2000 de la Baia Mare, când ruperea unui dig a provocat scurgeri de cianură care au omorât 1.000 de tone de peşte şi au contaminat pânza freatică din proximitatea afluenţilor Dunării.
“Proiectul exploatării a rămas în coadă de peşte, după ce Ministerul Mediului a suspendat, în septembrie 2007, o revizuire a studiului de impact asupra mediului, în urma unui scandal privind o parte redusă, dar vitală a documentaţiei.” “Nici măcar nu este o companie românească, ci una canadiană şi nu văd cum poate fi asta în interesul României. Vor să distrugă patru munţi pentru a extrage aurul din ei”, spune Lucian Simion, un militant Greenpeace din Bucureşti, citat de ziarul britanic.
