Ministerul Public prezintă azi bilanţul activităţii pe anul 2009, an pe care procurorul general Laura Codruţa Kovesi îl consideră ca fiind unul al premierelor.„Am soluţionat cel mai mare număr de dosare din istoria Ministerului Public. Pentru prima dată în ultimii opt ani, numărul rechizitoriilor redactate a crescut. Numărul inculpaţilor trimişi în judecată, pentru corupţie, de către parchetele de pe lângă tribunale s-a dublat. A crescut cu aproape 40 la sută numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru evaziune fiscală şi cu 30 la sută al inculpaţilor arestaţi preventiv. Achitările au scăzut cu 30 la sută, ajungând la cel mai mic număr din ultimii 13 ani”, a spus Kovesi.
În ceea ce priveşte numărul dosarelor înregistrate în 2009, acesta a fost de peste opt ori mai mare decât în 1989 şi de trei ori peste nivelul din 2000, cu un total de 1,4 milioane de dosare penale.
Unul din cinci români are dosar penal
„Pe de altă parte, existanţa a 1,4 milioane de dosare penale, într-o ţară cu 18 milioane de adulţi, reprezintă o gravă anomalie, în condiţiile în care, statistic, se poate presupune că aproximativ un român din cinci este implicat într-un dosar penal”, a afirmat Codruţa Kovesi. Aceste date statistice, afirmă Kovesi, demonstrează că volumul mare de activitate nu este influenţat de evoluţia infracţionalităţii.
„Infracţionalitatea nu a crescut în mod similar, explicaţia fiind gravele probleme legislative şi un număr foarte mare de sesizări fără finalitate”, a spus Kovesi.
Domeniile penale în care Parchetul General a fost chemat să facă cercetare penală au abordat speţe în premieră pentru România. Au fost soluţionate dosare care implicau infracţiunea de spionaj militar, corupţie în competiţiile sportive, sustragere de armament militar sau corupţie în domeniul eliberării permiselor auto.
140 de acte normative şi 1.000 de infracţiuni
„Raportat la legislaţie, o mare problemă este excesul de incriminare. Există 140 de acte normative care prevăd 1.000 de infracţiuni”, a arătat Kovesi, care susţine că este mai mult decât necesară o reevaluare a acestor infracţiuni, pentru a se vedea care fapte ar trebui sancţionate penal, care contravenţional, pentru că de multe ori acestea se suprapun ca mod de incriminare.
„O altă cauză care explică numărul mare al dosarelor este aceea a sesizărilor fără finalitate care ne sunt adresate, în condiţiile în care doar 7,7 din dosare se termină cu rechizitorii”, a explicat procurorul general.
Prioritatea sistemului judiciar – limitarea numărului de dosare
Laura Codruţa Kovesi a afirmat că, în condiţiile în care statistica Parchetului General prezină astfel de cifre, prioritatea sistemului judiciar trebuie să fie găsirea soluţiilor care să ducă la limitarea numărului de dosare şi să permită procurorilor să se concentreze pe dosarele care sunt importante pentru societate, pentru că soluţia imediată, respectiv creşterea numărului de procurori, nu este o soluţie suficientă.
„În condiţiile în care legea ne obligă să tratăm în acelaşi mod toate sesizările, indiferent că privesc fapte complexe sau fapte fără finalitate judiciară, se consumă timp şi resurse, fără a obţine beneficii semnificative pentru societate ori pentru cel prejudiciat. Ce ne dorim: dosare cu finalitate sau un volum mare de soluţii? Dacă dorim un procuror proactiv, care se concentrează asupra cauzelor importante, trebuie să îi oferim instrumentele investigative. Dacă dorim un procuror legat de birou, îngropat în dosare pe care nu le poate controla, fără a putea distinge între esenţial şi balast, şi a cărui activitate constă în motivarea soluţiilor de neurmărire, este suficient să lăsăm lucrurile să evolueze în acelaşi mod”, a spus critic Kovesi.
Concret, procurorul general a avertizat că activitatea Ministerului Public riscă să se blocheze şi a cerut aplicarea principiului oportunităţii acţiunii penale, care oferă procurorului mijlocul prin care acesta să stabiliească obiectiv, sub controlul instanţei, care dosare sunt justificate de interesul public.
