Legea falimentului personal este binevenită, dar, în forma actuală, va avantaja persoanele care nu-şi plătesc datoriile şi va dezavantaja bun-platnicii care vor suporta creşteri de costuri din partea băncilor, consideră reprezentanţii Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC)."Legea falimentului personal există în toate ţările. A avea o asemenea lege este bine, în principiu. Noi, ca firme de recuperare a creanţelor, vom fi afectaţi pe partea de cumpărare a creanţelor. Vor fi mai grav impactate băncile şi IFN-urile", a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Cristian Ionescu, preşedintele AMCC şi directorul general al firmei Coface România, citat de Mediafax.
În opinia sa, este justă existenţa unei astfel de legi, care să aducă o disciplină în segmentul recuperării creanţelor, dar actuala formă are o serie de lipsuri.
"Legea nu trebuie să dea portiţe unora să dea ţepe, şi să meargă în continuare, şi să încurajeze intrarea în faliment la solicitarea debitorilor doar pentru a scăpa de plata unor datorii", a spus Ionescu.
El a arătat că în aceste condiţii băncile vor reacţiona şi vor creşte costurile.
"Băncile nu vor sta cu mâinile în sân, vor pune condiţii de creditare foarte dure, plus costul creditului va creşte într-o perioadă în care este nevoie foarte mare de credite. Până acum avem doar efecte negative. În concluzie, existenţa este de bun augur, dar depinde foarte mult cum va fi adoptată această lege", a afirmat Ionescu.
Vicepreşedintele asociaţiei şi directorul general al Kruk International, Isabela Iacob, susţine că legea va avantaja pe cei care nu-şi plătesc datoriile şi va dezavantaja pe cei care sunt bun-platnici.
"Băncile vor creşte provizioanele, ceea ce va duce la creşterea dobânzilor, a costurilor de finanţare şi acestea se vor transfera pe bun-platnici", a spus Iacob.
Senatorii au adoptat, marţi, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare.
Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.
Legea mai stabileşte că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.
Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului de lege promovat de doi senatori PDL, invocând probleme de legalitate.
Adoptarea legii falimentului personal ar putea forţa băncile să caute garanţii suplimentare pentru finanţare şi va restricţiona accesul la credite, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, arătând că banca centrală a transmis Parlamentului un punct de vedere defavorabil proiectului.
De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a transmis Parlamentului un punct de vedere prin care se opune promulgării acestei legii, considerând că poate induce un risc suplimentar în sistem, mai ales în condiţii de criză.
Vicepreşedintele ARB Steven van Groningen a declarat marţi că legea insolvenţei persoanelor fizice va reprezenta un risc suplimentar pentru bănci şi se va traduce în creşterea costurilor la creditele pentru persoane fizice, în special ipotecare, iar aplicabilitatea se va reduce la clienţii cu credite mari.
Actul normativ va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputaţiilor, care este camera decizională.
