Fostul prezidenţiabil de la Chişinău respinge ideea participării la alegeri împreună cu actualii săi parteneri prooccidentali. Potrivit premierului Filat, scrutinul va avea loc peste şase luni sau un an.Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a plecat luni la Moscova, capitala lovită de atentatele soldate cu 38 de morţi. Lupu urmează să discute un acord de colaborare între partidul său şi partidul Rusia Unită, condus de premierul Vladimir Putin, scrie “Jurnal de Chişinău”. Lupu a efectuat mai multe vizite la Moscova, în special înaintea alegerilor prezidenţiale din 2009, la care a participat în calitate de candidat al coaliţiei de guvernare.
Partidul Democrat, deseori considerat un cal troian al Moscovei în alianţa prooccidentală de la Chişinău, a fost cotat bine în ultimul barometru de opinie, iar Marian Lupu a declarat luni pentru HotNews că refuză să participe la alegerile anticipate într-un bloc electoral alături de actualii parteneri de guvernare. “Cum poate un partid care pledează pentru neutralitatea ţării să vină într-un bloc cu un partid care pledează pentru aderarea ţării la NATO”, a fost unul dintre argumentele deciziei lui Lupu.
“Alegerile anticipate vor avea loc peste şase luni sau un an”, a anunţat premierul Vlad Filat, citat de “Jurnal de Chişinău”. “Sunt persoana care nu-şi doreşte cel mai mult alegeri anticipate, dar se guvernează după lege, nu după dorinţele noastre. Partenerii noştri externi nu înţeleg cum pot fi evitate alegerile şi sunt de părere că scrutinul este un act democratic”, a mai spus Filat.
Preşedintele interimar Mihai Ghimpu, adversarul cel mai puternic al anticipatelor, s-a declarat de acord cu organizarea alegerilor, în urma presiunilor din partea UE şi a OSCE ca guvernanţii să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia. “Ne vom conforma avizului Comisiei de la Veneţia pentru că îmi doresc depăşirea crizei constituţionmale”, a declarat Ghimpu, citat de Unimedia. Iniţial, preşedintele interimar îşi dorea depăşirea crizei provocate de nealegerea unui preşedinte prin modificarea constituţiei şi alegerea unui şef al statului după noile reguli ale jocului. Comisia de la Veneţia a considerat însă că astfel s-ar încălca principiul neretroactivităţii legilor.
