Ouă roşii încondeiate, cozonac şi friptură de miel pe masă – astfel se încearcă să se păstreze tradiţia de sute de ani. Obiceiurile pascale s-au păstrat la noi în ţară, însă fiecare regiune şi-a format datini specifice zonei. Zonele Bucovina şi Maramureş sunt poate cele mai importante ale ţării, care au reuşit, mai ales în mediul rural, să respecte tradiţiile lăsate moştenire de străbuni.Dacă alegeţi să vă petreceţi Paştele în zona Banatului, atunci trebuie să ştiţi câteva dintre datinile regionale pascale. Una dintre ele este legată de Lumina Sfântă. După ce mergeţi să luaţi Lumina, trebuie să lăsaţi lumânarea să ardă toată noaptea de Înviere, lumânare care ulterior se păstrează şi se reaprinde când aveţi un moment fericit în viaţa voastră. Copiii trebuie să se spele pe faţă în dimineaţa Paştelui cu apă proaspătă de la fântâna în care puse fire de iarbă verde şi un ou roşu.
În Maramureş, tradiţia spune că în prima zi de Paşte e bine ca prima persoană care îţi intră în casă să fie un bărbat. Altfel va fi ceartă în casă tot anul. Dis-de-dimineaţă, copiii merg la prieteni şi la vecini să anunţe Învierea Domnului, iar gazda îi întâmpină cu ouă încondeiate.
Vreţi să vedeţi cele mai frumoase ouă încondeiate? Atunci trebuie să mergeţi în Bucovina, unde încondeiatul ouălor devine artă.
Aici, motivele folclorice – spicul, soarele, frunza şi crucea – sunt cele mai folosite de maeştri. În noaptea de Paşte, bucovinenii au obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri sunt aprinse focuri puternice care ard toată noaptea, iar băieţii sar pe deasupra focului, pentru a îndeparta duhurile rele. Tot aici se mai păstrează o datină pe care fetele tinere o respectă.
Fetele merg în clopotniţa bisericii din sat şi spală limba clopotului cu „apa neînceputa”. Apa neîncepută presupune ca persoana care a scos-o din fântână să nu vorbească până nu va ajunge la clopotniţă. Apoi, pentru a fi frumoase tot anul, fetele se spală în dimineaţa Paştelui cu această apă.
A doua zi de Paşte înseamnă pentru fetele din Transilvania ziua în care sunt curtate de către feciorii îmbrăcaţi în straie tradiţionale şi care le stropesc cu parfum. Bătrânii spun că tinerii nu au cum să uite această datină, pentru că altfel au ghinion tot anul.
Să nu uităm şi de regiunea Moldovei, bogată în datini şi obiceiuri. Aici, pentru sărbătorile pascale, gospodinele pregătesc diverse dulciuri speciale, cum ar fi „Babele“, simbolul vieţii cumpătate. Prăjitura făcută din nucă, rahat şi stafide este dusă la slujba de Înviere, alături de bucatele tradiţionale din coşul pascal.
.
