42 de lei pe lună. Aceasta este suma pe care statul o acordă în prezent pentru alocaţia unui copil. Există însă şi copii norocoşi care se bucură de sume ce pot depăşi 150 de euro/lună. Aceştia sunt cei care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Puţini ştiu însă de acest drept, iar cei mai mulţi dintre ei, lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude, trăiesc de pe o zi pe alta.Astfel, pentru a beneficia de o alocaţie europeană, minorul trebuie să aibă unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi să lucreze cu contract legal. De asemenea, trebuie să se renunţe la alocaţia plătită de statul român, sau să primească o sumă mai mică de cei 42 de lei.
Potrivit ultimei statistici realizate în cadrul unui studiu al UNICEF România, în ţara noastră există aproximativ 350.000 de copii, cu vârste de până la 18 ani, care au un părinte plecat la muncă într-un stat membru UE. Puţini dintre ei beneficiază de alocaţia europeană.
Cât se plăteşte în UE
Cuantumul acestor venituri diferă de la un stat la altul şi se acordă conform legislaţiei fiecărui stat în care lucrătorul migrant lucrează. Suma este de până la câteva zeci de ori mai mare decât cea oferită de statul roman.
Exemple de alocaţii plătite de diferite state europene pentru copilul cu reşedinţa în România:
Olanda – 63 de euro/lună
Italia – 124 de euro/lună
Germania – 154 euro/lună
Formularul E411
Pentru a beneficia de aceşti bani, părintele trebuie să completeze formularul E411, în dublu exemplar, şi să-l depună la agenţia locală pentru prestaţii sociale, din ţara noastră. Documentul european, completat în dublu exemplar, reprezintă cererea de informaţii privind dreptul la prestaţii familiale, în statul de reşedinţă al membrilor familiei.
Beneficiarul trebuie să opteze astfel pentru alocaţia plătită de statul român sau pentru cea plătită de ţara unde munceşte părintele.
Astfel, pentru obţinerea alocaţiei europene, părintele se va adresa instituţiei competente cu plata prestaţiilor familiale din România (AJPS), dar şi celei din statul în care lucrătorul migrant îşi desfăşoară activitatea, care au denumiri diferite, de la un stat la altul.
350.000 de copii rămaşi acasă
Ultima analiză la nivel naţional asupra fenomenului copiilor rămaşi acasă, prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate, realizată de UNICEF România, arată că 350.000 de copii aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate.
Dintre aceştia, cei mai mulţi aveau doar tatăl plecat, respectiv aproximativ 157.000 de copii, iar alţi 67.000 aveau doar mama plecată. De asemenea, 126.000 de copii aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate.
Statisticile arată că jumătate dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi au vârste sub 10 ani, mai mult de jumătate, între 2 şi 6 ani, iar cealaltă jumătate au vârste peste 7 ani.
Cei mai mulţi copii părăsiţi, în Moldova
Mai mult de atât, în termeni de timp petrecut fără părinţi, situaţia arată astfel:
16% dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi, care au petrecut mai mult de un an fără aceştia, 3% dintre copii, chiar mai mult de patru ani.
Cei mai mulţi dintre copiii care nu trăiesc în grija părinţilor sunt în:
Moldova – 100.000 de copii
Transilvania – 50.000 de copii
Oltenia – 50.000 de copii
Muntenia – 55.000 de copii
Mai mult de jumătate dintre copiii afectaţi de fenomen trăiesc în mediul rural, unde incidenţa migraţiei ambilor părinţi este mai mare decât în mediul urban.
În ceea ce priveşte motivele pentru care părinţii aleg să plece la muncă în străinătate, cele mai multe sunt de ordin economic.
Cei mai mulţi dintre ei au vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, iar în ce priveşte nivelul de educaţie, aproximativ 64% dintre taţii migranţi au studii medii, în timp ce în rândul mamelor ponderea este de 58%.
