Vineri seara, DNA a informat că mandatele au fost emise pentru 20 de zile, de către Curtea de Apel Bucureşti, însă aceasta a admis propunerea procurorilor care era pentru 29 de zile, conform Mediafax.
Prim-procurorul Nelu Carpen a cerut 4.000 euro pentru a ajuta un acuzat într-un dosar şi a constituit un grup infracţional organizat pentru fapte de corupţie în legătură cu derularea unor anchete, iar avocatul Adrian Zamfirachi a cerut 75.000 euro de la persoane cărora le promitea soluţii favorabile.
Nelu Carpen este acuzat de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi de favorizarea infractorului, iar Adrian-Richart Zamfirachi, avocat în Baroul Bucureşti, de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, informează, vineri seară, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Procurorii anticorupţie au stabilit că, în perioada octombrie – decembrie 2009, Carpen, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, a pretins de la două persoane, printr-un intermediar, 4.000 de euro pentru a facilita dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată faţă de una dintre aceste persoane, într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului pe care-l conducea.
În acest sens, Carpen a influenţat ancheta, rechizitoriul emis a fost infirmat, probele au fost administrate fraudulos, iar acuzatul a fost învăţat ce atitudinea să adopte în cadrul unor proceduri judiciare.
În iulie 2009, procurorul şi alte două persoane au constituit un grup infracţional organizat a cărui activitate s-a desfăşurat în perioada iulie 2009 – martie 2010, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie.
"Aceste acţiuni, derulate în mod coordonat, vizau: racolarea unor persoane cercetate penal interesate să obţină măsuri judiciare favorabile, în schimbul remiterii unor sume de bani şi altor bunuri pentru influenţarea sau coruperea magistraţilor; asigurarea transmiterii foloaselor pretinse în cadrul grupării infracţionale; facilitarea dispunerii unor soluţii de netrimitere în judecată în diferite cauze penale aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea şi a altor unităţi de parchet", susţin procurorii anticorupţie.
Astfel, în septembrie 2009 – martie 2010, inculpatul Carpen Nelu, împreună cu cele două persoane din cadrul grupului infracţional organizat, a înlesnit obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată în două cauze penale.
În octombrie 2009, Adrian Richartt Zamfirachi, avocat în Baroul Bucureşti, şi alte trei persoane au constituit un grup infracţional organizat, a cărui activitate s-a desfăşurat în perioada octombrie 2009 – martie 2010, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie.
Aceştia au racolat persoane cercetate penal interesate să obţină măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani şi a altor bunuri.
În perioada decembrie 2009 – februarie 2010, Zamfirachi a pretins 15.000 euro şi a primit 11.000 euro de la două persoane, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi ai Tribunalului Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate a unei alte persoane, cercetată în stare de arest preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
De asemenea, în perioada decembrie 2009 – martie 2010, Zamfirachi a pretins şi primit suma de aproximativ 45.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ai Curţii de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate unei alte persoane arestate preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti, precum şi pentru facilitarea aplicării unei pedepse mai blânde, au stabilit procurorii.
De asemenea, pentru a asigura punerea în libertate şi reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă aplicabile acelei persoane arestate preventiv, în martie 2010, avocatul a pretins suma de 15.000 euro de la persoana de la care anterior primise 45.000 euro, lăsând să se creadă că ar avea influenţă asupra unui procuror de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi asupra unor poliţişti din cadrul structurii de crimă organizată a Poliţiei Române, în legătură cu organizarea unui flagrant realizat în temeiul unui denunţ mincinos formulat de persoana arestată preventiv.
Având în vedere calitatea de magistrat a lui Carpen Nelu, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea acestuia.
Într-un raport de control din 2009, inspectorii CSM au constat o serie de deficienţe, precum încadrarea unor fapte potrivit unei legislaţii inexitente, inculpaţi arestaţi preventiv şi scoşi de sub urmărire, dosare vechi nesoluţionate la Parchetul Judecătoriei Buftea, al cărui prim-procuror Nelu Carpen a fost arestat.
Inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii a făcut un control, în perioada 9 – 11 noiembrie 2009, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi a avut ca obiective verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate cu ocazia controlului anterior.
Inspectorii CSM au constat la primul control că resursele umane nu erau folosite adecvat, planificarea activităţii era formală, iar procurorii acestui parchet nu comunicau întotdeauna soluţiile dispuse părţilor.
"S-a mai reţinut faptul că au fost adoptate soluţii în cauze în care erau cercetate fapte de competenţa procurorului (urmărire penală proprie), fără ca procurorul să efectueze vreun act de urmărire penală; s-au dat unor fapte încadrări juridice care nu se regăseau în actualul Cod penal în vigoare; au existat neconcordanţe între motivarea în fapt a soluţiilor şi temeiul juridic invocat; au fost confirmate propunerile de neîncepere a urmăririi penale fără a se preciza infracţiunea sau încadrarea juridică; multe soluţii adoptate au fost nemotivate sau motivate lapidar, inclusiv în cazul în care inculpaţii au fost arestaţi preventiv şi ulterior s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestora", au mai stabilit inspectorii CSM.
De asemenea, în unele rechizitorii cu arestaţi sau nearestaţi, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, a fost prezentată succint antecedenţa penală a acestora, iar în unele situaţii nu au fost corelate faptele pentru care s-a început urmărirea penală cu încadrarea juridică.
Totodată, nu au fost respectate dispoziţiile Ordinului procurorului general privind atribuirea numărului unic, inspectorii constatând că unele dosare nu au fost lucrate pe perioade lungi de timp, dar şi o calitate scăzută a activităţii de supraveghere a cercetărilor penale.
Inspecţia CSM a mai constat că activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea avea indicatori de calitate scăzuţi, care nu au putut fi justificaţi, iar plângerile, memoriile şi sesizările erau soluţionate după expirarea termenului legal, iar în unele cazuri de admitere a plângerilor şi infirmare a soluţiilor nu s-au menţionat activităţile ce urmau a fi efectuate ori, şi mai grav, s-au formulat aprecieri cu privire la gradul de vinovăţie.
În urma controlului din noiembrie 2009, inspectorii CSM au constat că puţine dintre deficienţe au fost remediate.
"Pe de altă parte, deficienţele constatate cu ocazia controlului privind eficienţa managerială a procurorilor cu funcţii de conducere în ceea ce priveşte numărul mare de poziţii neînchise la această unitate de parchet, persistă în continuare, întrucât între anii 2000 – 2008, există pe rolul acestui parchet un număr de 1.653 poziţii neînchise, dintre care 1.471 sunt dosare mai vechi de un an de la data sesizării, iar 182 de dosare sunt mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale", se arată în raportul Inspecţiei CSM.
Inspectorii au aflat că numărul mare de dosare de pe rolul acestui parchet a apărut din cauza dublei sau chiar triplei înregistrări ale unor dosare, conexări sau ataşări neoperate în registrele parchetului, dar scăzute în evidenţele poliţiei.
