Fraudele se ţin lanţ în Parlament. Adoptarea Legii educaţiei prin asumarea răspunderii guvernului s-a făcut ilegal. Conform numărătorii secretarului Opoziţiei, în plen s-au aflat 147 de senatori şi deputaţi, cvorumul de şedinţă fiind de 236 de parlamentari. Preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean (PDL), a refuzat să strige apelul nominal. Asumarea ar fi putut fi suspendată dacă CCR s-ar fi pronunţat miercuri pe conflictul constituţional Parlament-Guvern invocat de Mircea Geoană. PNL intenţionează să depună moţiune de cenzură şi să conteste asumarea la Curtea Constituţională
Ioan Oltean = Roberta Anastase
O lege extrem de importantă, o lege care schiţează traseul viitoarelor generaţii ale României, a fost adoptată ilegal joi în Parlament. Angajarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei s-a făcut într-o sală în care nu exista cvorumul regulamentar de 236 parlamentari. Opoziţia a solicitat amânarea asumării şi a părăsit lucrările plenului, până la pronunţarea Curţii Constituţionale privind conflictul constituţional Guvern-Parlament, invocat la Curte de Mircea Geoană. Majoritarii au refuzat categoric această amânare, drept care Opoziţia a părăsit lucrările, rămânând în sală doar liderii de grup ai PSD şi PNL, precum şi vicepreşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu (PNL), şi secretarul aceleiaşi Camere, Adrian Ţuţuianu (PNL), care erau de serviciu la conducerea şedinţei. Liderul de grup al PSD, Mircea Duşa, a cerut verificarea cvorumului. Preşedintele de şedinţă, deputatul PDL Ioan Oltean, a refuzat strigarea apelului nominal, invocând semnăturile din condica de prezenţă. Oltean este parţial acoperit de regulament, pentru că, spre deosebire de Cameră, unde preşedintele de şedinţă este obligat să facă, la cerere, apel nominal, în plenurile comune, cel ce conduce şedinţa poate refuza acest lucru. În acelaşi timp, Oltean este în eroare, pentru că semnăturile din condică nu intră în calculul cvorumului, ci doar prezenţa fizică în sală a parlamentarilor. Mai mult, Ioan Oltean, când a supus la vot ordinea de zi, NU a spus câţi parlamentari au votat pentru şi contra, ci a statutat: „Cu largă majoritate s-a adoptat ordinea de zi”. O procedură ilegală şi nemaiîntâlnită. De fapt, acesta a fost şi motivul ieşirii din sală a parlamentarilor PNL şi PSD.
„Am numărat de 5 ori parlamentarii din sală”
Adrian Ţuţuianu, secretar de şedinţă, a declarat în exclusivitate pentru cotidianul.ro ce a constatat în legătură cu prezenţa. „Chiar şi când PNL şi PSD se aflau în sală, nu cred că era întrunit cvorumul de şedinţă, dar nu mă pronunţ pentru că nu am numărat. După ce PNL şi PSD au părăsit sala, şi după ce dl Duşa a cerut apel nominal, dar a fost refuzat, i-am numărat de cinci (5) ori pe cei aflaţi în sală, pentru că exista o oarecare fluctuaţie, unii intrau, alţii ieşeau. În urma numărătorilor mele, au ieşit 150 de parlamentari, limita de jos, şi 183, limita de sus. I-am semnalat acest lucru preşedintelui de şedinţă, dar acesta nu a luat în seamă faptul că nu exista cvorum”, ne-a spus Ţuţuianu.
La rândul lui, vicepreşedintele PSD-ist al Senatului, Ilie Sârbu, a fost şi el categoric, spunând că în sală au fost doar 147 de parlamentari la momentul asumării răspunderii guvernului şi a arătat: „În ultima vreme constatăm că nu mai există niciun fel de limite. PDL calcă în picioare, tot. Nu mai există cutumă, tradiţie, întelegere între liderii de grup, niciun fel de morală politică în Parlament. În aceste condiţii, nu puteam să acceptăm să asistăm la ceea ce se întâmpla: se încalca Constituţia, decizia Curţii Constituţionale, orice prevedere statutară, pentru că ei (PDL – n.a.) mizează pe această majoritate pe care o au. E inadmisibil”.
Curtea Constituţională, complicea guvernului
Asumarea răspunderii guvernului nu ar fi avut loc dacă nu ar fi existat o complicitate a Curţii Constituţionale. Miercuri, 27 octombrie, plenul Curţii trebuia să se pronunţe în privinţa conflictului constituţional ridicat de preşedintele Senatului, Mircea Geoană. Acesta a semnalat Curţii că Guvernul îşi asumă răspunderea pe o lege, deşi în 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională o lege a educaţiei tocmai pentru faptul că a fost adoptată (şi atunci) prin asumarea răspunderii. În mod normal, judecătorii Curţii nu aveau decât o singură soluţie: să respecte autoritatea lucrului judecat şi să decidă că asumarea este neconstituţională. În mod cu totul şi cu totul suspect, Curtea a amânat dezbaterea până pe 3 noiembrie.
Se pune întrebarea dacă asumarea de acum trebuia să aştepte sau nu pronunţarea Curţii Constituţionale. Cotidianul.ro a preluat două poziţii în acest sens. Avocatul Lucian Bolcaş (fost parlamentar): „Din moment ce unul dintre preşedinţii celor două Camere a invocat un conflict constituţional, suntem în faţa unei proceduri aflate în derulare, drept urmare asumarea răspunderii nu trebuia să aibă loc”. Augustin Zegrean (preşedintele Curţii Constituţionale – fost deputat PDL): „Asumarea se poate ţine. Nu este nici o procedură în derulare. Este doar părerea unei persoane că există un conflict constituţional”. Orice comentarii sunt de prisos.
PNL: moţiune de cenzură şi sesizare la Curte
Liderii PNL au anunţat imediat după terminarea plenului de miercuri că depun toate eforturile pentru ca până sâmbătă să depună o sesizare a Curţii Constituţionale. Vor fi contestate atât procedura de adoptare a legii, cât şi legea pe fond. Conform declaraţiilor liderului deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, legea conţine o serie de articole care încalcă Constituţia. De asemenea, liderii PNL au luat decizia să înainteze şi o moţiune de cenzură împotriva guvernului. Până joi la orele după-amiezii, nu se ştia care este poziţia PSD referitor la aceste contraatacuri ale PNL la adresa Puterii.
