Spirit olimpic: Prinţul Hubertus a bifat a 6-a olimpiadă la 55 de ani

Pierre de Coubertin, părintele jocurilor olimpice moderne, a lansat o frază celebră, care a devenit spiritul olimpismului: „la jocurile olimpice nu triumfurile sunt importante, ci să participi şi să te lupţi”. La Soci, spiritul olimpismului a fost reprezentat de către prinţul Hubertus von Hohenlohe, singurul reprezentant al delegaţiei Mexicului şi care a concurat la proba […]

Spirit olimpic: Prinţul Hubertus a bifat a 6-a olimpiadă la 55 de ani

Pierre de Coubertin, părintele jocurilor olimpice moderne, a lansat o frază celebră, care a devenit spiritul olimpismului: „la jocurile olimpice nu triumfurile sunt importante, ci să participi şi să te lupţi”. La Soci, spiritul olimpismului a fost reprezentat de către prinţul Hubertus von Hohenlohe, singurul reprezentant al delegaţiei Mexicului şi care a concurat la proba […]

Pierre de Coubertin, părintele jocurilor olimpice moderne, a lansat o frază celebră, care a devenit spiritul olimpismului: „la jocurile olimpice nu triumfurile sunt importante, ci să participi şi să te lupţi”. La Soci, spiritul olimpismului a fost reprezentat de către prinţul Hubertus von Hohenlohe, singurul reprezentant al delegaţiei Mexicului şi care a concurat la proba de slalom, sâmbătă, în penultima zi a jocurilor olimpice. Prinţul Hubertus a fost cel mai în vârstă dintre totţi sportivii prezenţi la Soci, el fiind născut pe 2 februarie 1959, deci acum 55 de ani. El nu a reuşit să termine proba, clacând în prima manşă.

Prinţul Hubertus se află la a 6-a participare la olimpiadă, fiind totodată cel care a înfiinţat federaţia mexicană se ski. El a mai participat, fără rezultate notabile la jocurile olimpice din 1984, 1988, 1992, 1994, 2010. Trebuie însă menţionat că pentru a participa la jocurile olimpice, un sportiv trebuie să se califice, să îndeplinească o serie de bareme stabilite de federaţiile internaţionale şi CIO. Deci nu se poate spune că prinţul Hubertus a participat doar în virtutea unei situaţii financiare care i-a permis participarea şi totodată să se antreneze în staţiunile montane din SUA. În 2010, el s-a clasat la slalom pe locul 46, într-o probă care a avut la start 108 concurenţi dintre care 48 au terminat concursul.

Prinţul Hubertus este şi un fotograf relativ bine cunoscut şi de asemenea un interpret de muzică pop, scoţând până în prezent câteva albume. Cel mai vârstnic participant la olimpiada de la Soci are o mamă celebră, prinţesa Ira von Furstenberg, o actriţă în mare vogă la începutul anilor ’70, protagonistă în special în filme „crimi”, dar care nu au rulat şi în România. Ira von Furstenberg, a fost în urmă cu 30-40 de ani şi o vedetă a presei mondene din Austria, Germania, Franţa şi Italia, dar şi acum, la 73 de ani este căutată de ziarişti.

Surpriză uriaşă la biathlon ştafetă masculin

95% dintre cei care urmăresc cursele de biatlon, dacă ar fi fost întrebaţi cine câştigă proba de ştafetă, ar fi răspuns făeă ezitare, Norvegia. Ceilalţi 5% ar fi văzut Norvegia pe locul 2, cel mult 3, ceea ce însemna pentru nordici un eşec. Şi totuşi, pronosticurile au fost infirmate. Marea favorită a venit pe locul 4, ceea ce pentru nordici echivalează cu un dezastru. După primele două schimburi, Norvegia era în grafic, fiind pe locul 1, la 17,1 secunde în faţa Germaniei şi la peste 20 de secunde Rusia şi Austria. În schimbul 3, Ole Einar Bjordalen aleargă sub presiunea unei noi medalii de aur, trage fără greşeală, dar pierde avansul, şi Germania trece în frunte cu o secundă în faţa nordicilor. Ultimul schimb însă nu lasă loc de interpretare. Norvegia îl are pe Emil Svendsen, care este şi mai în formă decât „bunicul” Bjordalen, Rusia şi Germania nu au nume grele în acest schimb, doar austriacul fiind un skior de temut. Se produce însă dezastrul. Svendsen nu doar că trage cel mai prost în poligon, dar parcă nu aleargă cum trebuie, şi obţine un timp groaznic, care aruncă Norvegia pe locul 4. Nici austriacul nu este în apele lui, germanul gâfâie pe final şi astfel Rusia câştigă o medalie de aur nesperată. Clasament:

Aur: Rusia

Argint: Germania

Bronz: Austria

Alte rezultate de sîmbătă

Ski alpin – slalom, masculin

Aur: Mario Matt (Austria)

Argint: Marcel Hirscher (Austria)

Bronz: Henrik Kristoffersen (Norvegia)

Prin cele două medalii obţinute pe „ultima sută de metri”, Austria şi-a consolidat locul 1 pe medalii în cadrul ski-ului alpin, cu 9 medalii, din 30 posibile (3 aur, 4 argint, 2 bronz). Un bilan care mai spală din semi-eşecul din 2010, când a obţinut doar 4 medalii.

Proba de slalom uriaş a cernut serios sita favoriţilor, nume grele ca germanul Felix Neureuther, Ted Ligety (SUA) sau Andre Myher (Suedia) deşi au avut clasări foarte bune în prima manşă, nu au terminat manşa a doua. Şi campionul olimpic surpriză de la Vancouver, italianul Giuliano Razzoli a „căzut” la examenul manşei a doua. În timp ce vedeta Croaţiei, Ivica Kostelic cel care spera că îşi va încheia cariera olimpică cu un „aur”, a terminat pe locul 9. În aceste condiţii, victoria unui sportiv care a avut vârful carierei acum 7-8 ani, reprezintă într-un fel o surpriză.

Ţinând cont că 40 de sportivi nu au mai prins manşa a doua, că alţi 34 nu au terminat manşa secundă, locul 21 (din 43 câţi au terminat proba) obţinut de românul Alexandru Barbu, este chiar mai mult decât onorabil pentru nivelul nostru.

Mai trebuie semnalat că după ieşirea din cursă a lui Andre Myher (locul 2 după prima manşă), Suedia a ratat ultima şansa să obţină o medalie la ski alpin acu la Soci. Din 2002 datează ultimul aur la ski alpin pentru Suedia, ultimele performanţe fiind două bronzuri în 2010.

Snowboard – slalom paralel, masculin

Aur: Vic Wild (Rusia)

Argint: Zan Kosir (Slovenia)

Bronz: Benjamin Karl (Austria)

Snowboard – slalom paralel, feminin

Aur: Julia Dujmovits (Austria)

Argint: Anke Karstens (Germania)

Amelie Kober (Germania)

Clasament intermediar pe medalii

Rusia: 11 aur, 10 argint, 8 bronz – 29 medalii

Norvegia: 11 aur, 5 argint, 10 bronz – 26 medalii

Canada: 9 aur, 10 argint, 5 bronz – 24

SUA: 9 aur, 7 argint, 11 bronz – 27

Olanda: 8 aur, 7 argint, 9 bronz – 24

Germania: 8 aur, 6 argint, 5 bronz – 19

Elveţia: 6 aur, 3 argint, 2 bronz – 11

Belarus: 5 aur, 0 argint, 1 bronz – 6

Austria: 4 aur, 8 argint, 5 bronz – 17

Franţa: 4 aur, 4 argint, 7 bronz – 15

Polonia: 4 aur, 4 argint, 1 bronz – 9

China: 3 aur, 4 argint, 2 bronz – 9

Koreea de Sud: 3 aur, 3 argint, 2 bronz – 8

Suedia: 2 aur, 6 argint, 6 bronz – 14

Cehia: 2 aur, 4 argint, 2 bronz – 8

Slovenia: 2 aur, 2 argint, 4 bronz – 8

Japonia: 1 aur, 4 argint, 3 bronz – 8

Finlanda: 1 aur, 3 argint, 1 bronz – 4

Marea Britanie: 1 aur, 1 argint, 2 bronz – 4

Ucraina: 1 aur, 0 argint, 1 bronz – 2

Slovacia: 1 aur, 0 argint, 0 bronz – 1

Italia: 0 aur, 2 argint, 6 bronz – 8

Australia: 0 aur, 2 argint, 1 bronz – 3

Letonia: 0 aur, 1 argint, 2 bronz – 3

Croaţia: 0 aur, 1 argint, 0 bronz – 1

Kazahstan: 0 aur, 0 argint, 1 bronz – 1

Soci, ultimul act: Canada – Suedia, finala la hockey pe gheaţă

Finala dintre Canada şi Suedia este una relativ nescontată. După cum arăta tabloul meciurilor din faza eliminatorie, era previzibilă o finală între Canada (sau SUA) şi Rusia. Eliminarea în sferturi a Rusiei de către Finlanda, a deschis calea Suediei în finală, după o victorie dificilă şi foarte muncită, 2-1 cu Finlanda, într-un meci în care cel mai bunt jucător am partidei a fost portarul suedez, Henrik Lundkvist, un demn urmaş al legendarului Leif Holmqvist, unul dintre cei mai mari portari din istoria hockey-ului pe gheaţă. Media din Canada şi nu numai, consideră că Suedia nu este un adversar tradiţional al Canadei aşa cum este SUA şi Rusia/URSS şi mai demult, Cehoslovacia/Cehia, reprezentanţii frunzei de arţar fiind daţi ca mari favoriţi în faţa celor „trei coroane”. La casele de pariuri, Canada are cote pentru victorie între 1,80 şi 1,95, iar Suedia, între 3,14 şi 3.20. Finala începe la orele 14.00 (ora României) şi pe gheaţă se vor afla 41 de jucători din NHL şi unul din SHL (campionatul Suediei).

La ultimele două ediţii ale jocurilor olimpice, cele două echipe nu s-au întâlnit. Ultimele meciuri pe „gheaţă olimpică” s-au desfăşurat în 2002, a câştigat Suedia cu 5-2 şi în 1998, când a cîştigat Canada ci 3-2. Ultimele 5 meciuri dintre cele două echipe s-au încheiat cu următoarele rezultate:

16.05.2013: Suedia – Canada 3-2 (ET) – Campionat Mondial, 1/4 finală

09.05.2013: Canada – Suedia 3-0 – Campionat Mondial, grupă preliminară

19.05.2011: Canada – Suedia 3-2 – Campionat Mondial, grupă preliminară

16.05.2010: Suedia – Canada 3-1 – Campionat Mondial, grupă preliminară

08.05.2009: Canada – Suedia 3-1 – Campionat Mondial, grupă preliminară

Trebuie menţionat totuşi că la Campionatele mondiale, ambele echipe (în special Canada) nu beneficează de cei mai buni jucători. Canadienii şi suedezii care au jucători la echipele angrenate în play-off-ul NHL (de regulă optimile din NHL încep în primele zile ale lunii mai) nu beneficiază de aportul lor la Campionatul Mondial.

Palmares campionate mondiale:

Canada: 24 aur – 13 argint – 9 bronz

Suedia: 9 aur – 19 argint – 16 bronz

Canada ultimul titlu mondial: 2007

Suedia ultimul titlu mondial: 2013

Palmares olimpic:

Canada: 8 aur – 4 argint – 2 bronz

Suedia: 2 aur – 2 argint – 4 bronz

Canada ultimul titlu olimpic: 2010

Suedia ultimul titlu olimpic: 2006

Rezultate Soci

Canada – Norvegia 3-1

Canada – Austria 4-0

Canada – Finlanda 1-1; 2-1 (ET)

Canada – Letonia 2-1 (sferturi de finală)

Canada – SUA 1-0 (semifinale)

Suedia – Cehia 4-2

Suedia – Elveţia 1-0

Suedia – Letonia 5-3

Suedia – Slovenia 5-0 (sferturi de finală)

Suedia – Finlanda 2-1 (semifinale)

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.