„Derby”-ul Froome-Contador din Critérium-du-Dauphiné confirmă aşteptările după primele două etape. Şi la contratimpul individual de duminică, dar şi în dificila etapă montană de luni, cei doi au fost protagoniştii, ceea ce face şi mai interesant Turul Franţei, unde Froome şi Contador sunt principali favoriţi. Într-o etapă montană cu 6 căţărări, dintre care ultima de categorie specială, cei doi au oferit un duel de zile mari într-o cursă cu foarte multe nume grele. Etapa a II-a a Critérium du Dauphiné a fost astfel concepută, nu pentru a decide (deja) învingătorul, ci pentru a decide cine iese din cursa pentru titlu.
Desfăşurarea curse a fost palpitantă, mai ales pe ultimii 13 km, toţi în căţărare. De menţionat că, în ultimii 60 de km, Contador a stat numai în roata lui Froome, pentru a contrataca orice intenţie de detaşare a acestuia. Când mai erau 6 km, căţărarea a subţiat serios plutonul, rămânând doar grupul favoriţilor care număra 23-25 de rutieri. Cu 5,2 km înainte de finish, Froome lansează un prim atac violent, dar Contador dă replica imediat; cu 4,8 km înainte de finish, Froome mai lansează un atac, dar Contador a răspuns din nou foarte bine. Cele două atacuri au destabilizat însă grupul favoriţilor, mulţi fiind distanţaţi. În ultimii km atât Froome cât şi Contador nu au mai avut locotenenţi lângă ei, aşa că au lucrat fiecare „pe cont propriu”. Până cu 300 de metri înainte de linia de sosire, Froome a mai dat şase atacuri în scopul de a se distanţa de Contador, dar de fiecare dată spaniolul a răspuns prompt. (Câteva atacuri ale lui Andrew Talansky sau Wilco Kelderman nici măcar nu au fost luate în seamă de protagonişti, cei doi fiind de fiecare dată ajunşi fără probleme). Atacurile repetate ale lui Froome au avut şi rolul de a nu-i permite lui Contador să preia iniţiativa, poziţia sa, „în roata” lui Froome fiind una care îl avantaja. Când s-a intrat pe ultimii 50 de metri, toată lumea se întreba care dintre cei doi va ataca. A făcut-o cu 350 de metri Froome, i-a luat un metru şi jumătate lui Contador, care deşi a ripostat, nu a mai putut să-l împiedice pe adversarul său să treacă primul linia de sosire. Froome de devenit primul rutier britanic din istoria cursei care câştigă două etape consecutiv: Froome a adăugat la cele 8 secunde avans pe care i le-a luat lui Contador la contratimp şi alte 4 secunde (diferenţa dintre secundele de bonificaţie pe care le primesc rutierii clasaţi pe primele două locuri în etapă). Al treilea mare favorit al cursei, italianul Vincenzo Nibali, se află la 50 de secunde de lider, şi după cum a arătat pe căţărare, se pare că nu este deloc în „apele lui”. Oricum, cele 50 de secunde sunt foar greu de recuperat în cele 6 etape care au rămas, mai ales când trebuie să treci de Contador şi Froome.
În etapa a III-a vom avea (teoretic) un „armistiţiu” între cei doi, ruta fiind una favorabilă sprinterilor.
Etapa a II-a: Tarare – Col du Beal (158,5 km)
- Chris Froome (Team Sky) – 4:24:41
- Alberto Contador (Tinkoff-Saxo) – a.t.
- Wilco Kelderman (Belkin-Pro Cycling Team) + 4”
- Jugen Van Den Broeck (Lotto Belisol) + 10”
- Andrew Talansky (Garmin-Sharp) + 12”
„Tricoul galben” – clasamentul general
- Chris Froome (Team Sky) – 4:37:44
- Alberto Contador (Tinkoff-Saxo) +12”
- Wilco Kelderman (Belkin-Pro Cycling Team) + 21”
- Andrew Talansky (Garmin-Sharp) + 33”
- Jugen Van Den Broeck (Lotto Belisol) + 35”
- Vincenzo Nibali (Astana Pro Team) + 50”
- Haimar Zubeldia (Trek Factory Racing) + 1:22
- Jakob Fulgsang (Astana Pro Team) + 1:22
- Adam Yates (Orica GreenEDGE) + 1:31
- Tanel Kangert (Astana Pro Team) + 1:35
„Tricoul verde” – clasamentul pe puncte
- Chris Froome (Team Sky) – 30 puncte
- Alberto Contador (Tinkoff-Saxo) – 24 puncte
- Wilco Kelderman (Belkin-Pro Cycling Team) – 16 puncte
- Andrew Talansky (Garmin-Sharp) – 14 puncte
- Bob Jungels (Trek Factory Racing) – 10 puncte
„Tricoul alb cu buline roşii” – clasamentul căţărătorilor
- Kevin Reza (Team Europcar) – 37 puncte
- Alessandro Di Marchi (Cannondale) – 31 puncte
- Thomas Damuseau (Team Giant-Shimano) – 27 puncte
- Alexis Gougeard (Ag2R La Mondiale) – 23 puncte
- Chris Froome (Team Sky) – 22 puncte
„Tricoul alb” – clasamentul rutierilor tineri
- Wilco Kelderman (Belkin-Pro Cycling Team) – 4:38:05
- Adam Yates (Orica GreenEDGE) + 1:10
- Sebastien Reichenbach (IAM Cycling) + 1:19
- Kenny Elissonde (FDJ.fr) + 1:40
- Romain Bardet (Ag2R La Mondiale) + 1:58
Clasamentul pe echipe
- Astana Pro Team – 13:56:51
- Lotto Belisol + 1:33
- Cofidis, Solutions Credits + 4:35
- Tinkoff-Saxo + 5:10
- Garmin-Sharp + 5:17
Istorie: Critérium du Dauphiné – 65 de ediţii
Prima ediţie a Critérium du Dauphiné s-a ţinut în 1947. Cursa a fost creată din iniţiativa ziarului Dauphiné Libéré (până de curând, titlul cursei a fost „Critérium du DauphinéLibéré”) prima publicaţie regională nou înfiinţată în Franţa după eliberare. În ultimul deceniu, Critérium du Dauphiné alături de Turul Elveţiei reprezintă cursele premergătoare Turului Franţei, iar echipele de Pro Tour îşi definitivează în aceste curse garnitura pentru cea mai mare cursă ciclistă a anului. Până anul trecut s-au desfăşurat 65 de ediţii ale curse, doar în 1967 şi 1968 cursa nu a avut loc. Cele mai multe titluri au fost câştigate de:
- Nello Laurendi (Franţa) – 3 (1950, 1951 şi 1954)
- Luis Ocana (Spania) – 3 (1970, 1972 şi 1973)
- Bernard Hinault (Franţa) – 3 (1977, 1979 şi 1981)
- Charly Mottet (Franţa) – 3 (1987, 1989 şi 1992)
Alţi 5 rutieri au câştigat de două ori cursa. În 2002 şi 2003 cursa a fost câştigată de Lance Amstrong, dar abele titluri au fost retrase ulterior, după ce s-a descoperit că americanul a alergat dopat mai mulţi ani. De menţionat că în Critérium du Dauphiné s-au impus toţi cei 4 rutieri care au obţinut câte 5 victorii în Turul Franţei:
- Jacques Anquietil (Franţa) – 1963 şi 1965
- Eddy Merckx (Belgia) – 1971
- Bernard Hinault (Franţa) – 1977, 1979 şi 1981
- Miguel Indurain (Spania) – 1995 şi 1996.
Franţa şi-a luat partea leului
Un număr de 13 ţări au dat rutieri câştigători în Critérium du Dauphiné. Franţa a obţinut cele mai multe victorii: 30. Pe următoarele locuri, Spania – 10 titluri, Marea Britanie – 5 titluri, Belgia, Colimbia şi Elveţia câte 3 titluri.
Ultimele 3 ediţii au fost apanajul britanicilor de Team Sky: Bradley Wiggins a câştigat în 2011 şi 2012, iar Chris Froome în 2013.
