În Le Monde au apărut sâmbătă pasaje din interceptările telefonice ale fostului președinte francez Nicolas Sarkozy.
Acuzat de corupție, Sarkozy i-a promis unui magistrat, Gilbert Azibert, ajutor pentru a obține un post la Monaco, dar ulterior s-a răzgândit, însă numai pentru că a știut că este interceptat.
În transcrierile publicate de Le Monde, apar convorbiri între Nicolas Sarkozy şi avocatul său, Thierry Herzog. Aceștia discută posibilitatea ca Gilbert să ajungă de la Curtea de Casaţie în Principatul Monaco.
Gilbert Azibert este însă și el suspectat că a obţinut informaţii secrete şi a informat tabăra Sarkozy în privinţa unei proceduri judiciare care o viza, dar şi pentru că a încercat să influenţeze cursul justiţiei în favoarea sa.
„Îl voi ajuta”, i-a spus Nicolas Sarkozy lui Herzog la 5 februarie, vorbind de pe un telefon cumpărat cu nume fals. „Eu îl voi ridica”. „Sună-l astăzi şi spune-i că mă voi ocupa de aceasta pentru că vreau să merg la Monaco şi îl voi vedea pe prinţ”, adaugă fostul preşedinte.
Într-o nouă convorbire, pe 24 februarie, Sarkozy îl anunţa pe avocatul său: „Poţi să îi spui că voi face demersuri pe lângă ministrul de stat mâine sau poimâine”.
Nicolas Sakozy îl sună însă pe 26 februarie pe avocatul său, de pe telefonul „oficial”, despre care anchetatorii cred că ştia că este ascultat, și spune că renunță: „Cred că ar fi fost cam ridicol, prin urmare am preferat să nu vorbesc despre acest lucru”, spune el.
După câteva minute, Nicolas Sarkozy şi Thierry Herzog au o conversaţie similară, dar pe telefonul mobil secret. Potrivit Le Monde, anchetatorii cred că Sarkozy şi Herzog au stabilit să adapteze discursul, dupa ce au aflat, pe 25 februarie, că linia secretă este ascultată.
Contactat de AFP, avocatul lui Nicolas Sarkozy în acest dosar, Pierre Haïk, a refuzat să comenteze.
Ancheta pentru trafic de influenţă şi încălcarea secretului de instrucţie, extinsă ulterior la fapte de corupţie, a fost deschisă la 26 februarie.
Nicolas Sarkozy este vizat în mai multe anchete similare, în special privind conturile campaniei sale prezidenţiale din 2012, pierdută în faţa socialistului François Hollande. Aceste anchete şi inculparea sa constituie un obstacol faţă de eventuala sa revenire în politică, în timp ce dreapta franceză este divizată şi îndatorată.
