„Îngeri în America”, în regia lui Victor Ioan Frunză
La Teatrul Maghiar de Stat Cluj a fost pus în scenă spectacolul Îngeri în America de Tony Kushner, în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză și scenografia semnată de Adriana Grand. Spectacolul este compus din două părți de sine stătătoare, iar acestea se vor juca în două seri consecutive: Sfârșitul lumii e aproape și Perestroika. În cele două spectacole se regăsesc tema și personajele, dar ele pot fi vizionate și separat. În centrul acțiunii se află un cuplu gay, care trăiește la periferia societății. Personajele reprezintă diferite minorități (gay, evrei, mormoni), accentul fiind pus pe latura lor umană.
Textul a fost scris la începutul anilor ‘90 și aduce în discuție câteva dintre temele importante din America anilor ‘80, în timpul președinției lui Ronald Reagan: homosexualitatea, AIDS, încălzirea globală, comunismul.
„Din text răzbate atitudinea activistă a scriitorului și convingerea conform căreia individul este responsabil pentru schimbările sociale, iar lupta continuă dintre acesta și societate nu poate fi fără speranță. Conștientizăm, de asemenea, că urmările deciziilor și acțiunilor noastre se vor întoarce la un moment dat asupra noastră. În felul acesta, autorul este corect cu toate personajele sale”– declara Balázs Bodolai, care face parte din distribuția spectacolului.
În distribuție se regăsesc actorii: Zsolt Bogdán, Péter Árus, Éva Imre, Balázs Bodolai, Ervin Szűcs, Emőke Kató, Szabolcs Balla și Tekla Tordai.
“Vârstele Lunii”, în premieră naţională la Unteatru
Una dintre ultimele piese ale lui Sam Shepard (1943-2017), câștigător al Premiului Pulitzer și unul dintre cei mai mari dramaturgi americani contemporani, Vârstele Lunii este tradusă și montată pentru prima oară în România, în regia lui Toma Dănilă, avându-i în distribuție pe Gelu Nițu și Constantin Cojocaru. Premiera de la Unteatru se va juca în 30 ianuarie, de la ora 20:00.
Scrisă în 2009, Vârstele Lunii a fost inițial pusă în scenă la Peacock Theater, din Dublin, Irlanda, cu renumiții actori Stephen Fry și Sean McGinley, apoi, în 2010, la New York, cu aceeași distribuție.
O piesă despre bătrânețe, moarte, ambiguitatea memoriei și speranța că dragostea poate ușura apropierea inevitabilă de eclipsa finală. Cei doi bărbați, Byron și Ames, prieteni din copilărie, se regăsesc după foarte mult timp. Întâlnirea este marcată însă de neînțelegere și de dificultatea reapropierii. Ei sunt fiii spirituali și literari ai lui Vladmir și Estragon din Așteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett, autor ce a influențat major opera lui Sam Shepard. Este o continuare onestă și sfâșietoare a temelor care au fost dintotdeauna prezente în operele unuia dintre cei mai importanți dramaturgi americani, axată aici pe lumina și umbra care acompaniază trecerea timpului.
„Nu ne putem înțelege cu adevărat decât dacă ne uităm în urma noastră. Nu putem deveni mai buni decât dacă privim la cei care au trecut, înainte de noi, prin aceleași sentimente sau trăiri pe care, acum, ni le revendicăm ca fiind Big Bang-ul universului nostrum. Nu suntem primii și nici ultimii. 4 mii de milioane 600 de ani, atât are Luna. Vârsta biologică poate însemna și înțelepciunea acceptării cu bucurie a trecerii timpului”, afirmă regizorul
„Gelu – actor român vs. Ames – personaj american, cam de aceeaşi vârstă, înainte de premieră:
Gelu: Eu o să te joc pe tine, Ames, băiete? Ai vreun sfat? Am învăţat tot rolul, fiecare replică. Stai liniştit. Ştiu ce spui. Dar CUM spui, ce vrei să spui…
Ames: Asta, băiete… e treaba dumitale. Ai regizor, ai partener, ai decor, ai de toate… ce-ţi mai trebuie?
Gelu: Public.”
“Sam Shepard a scris piese perfecte. Nu mai rămâne decât să le joci pe măsură. Vârstele Lunii este bucuria revederii a doi prieteni care și-au trăit viețile lor, iar nu ale altora, într-un text magnific care te curge pur și simplu sub îndrumarea rafinată a regizorului Toma Dănilă. Pentru mine a fost o mare întâlnire, pe care mi-o doream demult”, mărturiseşte Constantin Cojocaru
Vârstele Lunii este a treia piesă regizată de Toma Dănilă, după Romantic Fools, de Rich Orloff (Godot Café-Teatru, 2014) și Idolul și Ion Anapoda, de G.M. Zamfirescu (ARCUB, 2016).
“Magazinul de sinucideri”, la Teatrul de Comedie
Miercuri 7 februarie, la ora 19.00, Teatrul de Comedie prezintă la Sala Nouă, premiera oficială a spectacolului Magazinul de sinucideri după Jean Teulé, traducerea Magda Răduță, regia și dramatizarea Marina Diana Hanganu, scenografia Sabina Veșteman și Bianca Veșteman, muzica Răzvan Apetrei, coregrafia și mișcarea scenică Alexandra Apetrei, video Armine Vosganian și Cristian Vlădescu, animații Bogdan Nedelcu și Vlad Gheorghe.
Distribuția spectacolului este formată din Liviu Pintileasa (Mishima), Armine Vosganian (Lucrece), Maria Mitu(Alan), Irina Ștefan (Marylin), Răzvan Krem Alexe (Ernest).
Jean Teulé este romancier, creator de benzi desenate, regizor de film și scenarist francez. După succesele înregistrate cu volumele Curcubeu pentru Rimbaud, Baladă pentru un tată uitat și Eu, François Villon, publică în 2007 poate cel mai cunoscut și mai iubit roman al său, Magazinul de sinucideri. În 2012, romanul a stat la baza unui lung-metraj de animație, realizat de Patrice Leconte.
Într-un oraș în care optimismul nu mai are loc, familia Tuvache conduce un magazin care vinde celor lipsiți de speranță soluții cât mai speciale de „evadare din viață”. În această familie înnegurată se naște însă un copil care vede lumea în cu totul alte culori, motiv pentru un conflict ireconciliabil. Va reuși oare să coloreze și viețile celorlalți? Spectacolul Teatrului de Comedie este o comedie neagră de la care pleci iubind și mai mult viața.
„Am ales să adaptez romanul lui Jean Teulé pentru că ne propune o variantă hiperbolizată în cheie comică a unor anxietăți reale, actuale, dar proiectate într-un viitor apropiat. Povestea sfidează convenția strict realistă și aprinde imaginația, așa că am transformat-o în musical. La nivel macro-social, spectacolul satirizează capitalismul din ce în ce mai agresiv – sinuciderea a devenit brand de lux, deci un segment important din capitalul cultural, social și economic! În prim plan se află traseul familiei Tuvache, din care lipsesc acceptarea reciprocă și comunicarea, sugrumate de mecanismul lumii cu susul în jos. Textul lansează, totodată, întrebări de natură filozofică despre sensul vieții și sursele fericirii, întrebări cărora nu mi-am propus să le dăm un răspuns în acest spectacol. Din contră, am dorit ca ele să pulseze mereu dincolo de comic, precum o linie melodică neliniștitoare. Oferim, totuși, o cale de a lupta cu depresia și disperarea: „Dacă viața nu mai vrei să o trăiești / Trebuie să iubești / Dacă pân-acuma încă n-ai aflat / Să trăiești e minunat”, se destăinuie Marina Diana Hanganu.
Proiectul este câştigătorul Concursului COMEDIA ȚINE LA TINEri, ediția a VIII-a, 2017
Turneu de succes cu Treptele Unirii, un recital de Emil Boroghină, la Paris – Bruxelles – Haga
Recent, Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, a organizat primul turneu european cu Treptele Unirii, un recital de Emil Boroghină, societar de onoare al Teatrului Național Craiova. Spectacolul face parte din seria de evenimente itinerante din cadrul proiectului 100 de ani împreună. Centenarul Marii Uniri și este o coproducție Teatrul Nottara și Teatrul Național Marin Sorescu Craiova (regia: Alexandru Mâzgăreanu, scenografia: Dan Adrian Ionescu), încadrându-se în seria evenimentelor culturale organizate de Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale din străinătate, în cinstea Anului Centenar (ICR Paris, ICR Bruxelles, în colaborare cu Ambasada României de la Paris, Ambasada României în Regatul Belgiei și Ambasada României în Regatul Țărilor de Jos).
Turneul s-a desfășurat la Paris, Bruxelles și Haga, și s-a bucurat de o prezență numeroasă din partea diasporei române din aceste orașe, oficialități, ambasadori, oameni de teatru. Recitalul de poezie clasică românească și contemporană dedicat Centenarului făuririi României Mari și desăvârşirii unităţii naţionale a fost întâmpinat cu căldură și entuziasm de spectatori. În Paris, spectacolul a avut loc în Sala Bizantină a Palatului Béhague din Paris (care a găzduit, de-a lungul timpului, artiști precum Isadora Duncan, Auguste Rodin, Marcel Proust, George Enescu, Constantin Brâncuși), iar printre spectatori s-au numărat regizorul Silviu Purcărete și criticul George Banu.
„Este un spectacol omagial pentru Marea Unire, care înseamnă act fondator pentru România, dar, ascultându-l atent, aveam senzația că retrăiesc destinul dureros al unei nații mici care a rezistat, a luptat și nu a fost aneantizată de valurile istoriei”, a afirmat George Banu.
În celelalte două orașe, recitalul a fost găzduit de reședințele ambasadoriale, într-o atmosferă intimă, stilată – în Bruxelles la spectacol au asistat și Mircea Diaconu, europarlamentar și fost director al Teatrului Nottara, și Myra Iosif, critic de teatru. „Cred că la ediția din 2008, pentru prima oară, mi-a spus «Myra, vreau să fac un recital după Sonetele lui Shakespeare». Este un om de o modestie extraordinară. La Sala Studio a Teatrului Marin Sorescu din Craiova, îmbrăcat în negru, a recitat Sonetele traduse minunat în limba română.
Vocația lui este poezia, este un om de cultură, nu numai un actor, un creator, unul dintre marii oameni de teatru ai secolului XXI”, l-a descris Myra Iosif pe actor.
„Îmi place să cred că este o dublă metaforă: una care face referire la treptele istorice pe care poporul român le-a parcurs pentru a ajunge pe culmile actului de formare a României moderne. Un alt sens este acela că limba română, care s-a păstrat și a evoluat prin veacuri prin poezie, a fost unul dintre principalii lianți ai românilor și ai românității”, a comentat Dragoș Bănescu, însărcinat cu afaceri ad interim, Ambasada României în Regatul Belgiei.
Și Brândușa Ioana Predescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Regatul Țărilor de Jos, a accentuat importanța sărbătoririi Centenarului: „Prin marcarea Centenarului, aici și pretutindeni, ne onorăm trecutul, ne concentrăm asupra prezentului, dar avem și privirea îndreptată către viitor. România modernă s-a născut odată cu pacea, iar pacea a rămas leitmotiv al întregii acțiunii a României în plan extern. România de azi este un stat matur, un partener dinamic, de încredere, un stat modern”.
„Am trăit o experienţă fascinantă. Aceea de a fi în situaţia de a susţine pe parcursul a cinci zile, între 15 şi 19 ianuarie 2018, patru reprezentaţii cu recitalul Treptele Unirii, mai întâi cea de la Craiova, din chiar Ziua Culturii Naţionale, transmisă în direct de TVR 3, TVR Craiova şi TVR Internaţional, şi apoi la cele de la Paris, Bruxelles şi Haga, în organizarea Institutului Cultural Român Paris şi Institutului Cultural Bruxelles şi a Ambasadelor României în Franţa, Belgia şi Olanda. Spun fascinantă, întrucât am prezentat spectacolele în spaţii şi condiţii tehnice total diferite, în Sala Studio Ion D.Sîrbu a Teatrului Naţional Craiova, în superba Sală Bizantină a Palatului Béhague, sediul Ambasadei României la Paris, la rezidenţa Ambasadorului României la Bruxelles şi la sediul Ambasadei noastre la Haga. Am fost copleşit de primirea extrem de caldă care ni s-a făcut. Recitalul a fost primit excelent peste tot de către un public cunoscător, rafinat şi entuziast”, a afirmat Emil Boroghină la finalul turneului.
La Mulţi Ani, Florin Piersic
Filarmonica de Stat Sibiu a pregătit pentru joi, 1 februarie 2018, cu începere de la ora 19, un eveniment deosebit, un Concert simfonic cu narator. Pentru prima data în istoria instituției, Florin Piersic va urca pe scena Sălii Thalia alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu pentru a interpreta rolul de narator în Suita Peer Gynt de Edvard Grieg. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ilarion Ionescu-Galați.
Programul concertului va mai cuprinde Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră în Mi bemol major, S.124, LW.H4 de Franz Liszt, la care invitat este pianistul Dmitrii Kiselev.
Datorită interesului foarte mare arătat de publicul sibian pentru acest eveniment, Filarmonica de Stat Sibiu a decis ca, repetiția generală de joi, 1 februarie, ora 10:00, să fie cu public.
Florin Piersic (n. 27.01.1936, la Cluj), a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică promoția 1957, clasa Doamnei Marietta Sadova, a Maestrului Marcel Anghelescu, asistenți fiindu-i actorii de exceptie Natalia Arsene și Maestrul Ion Lucian. Și-a dat examenul de stat, de absolvire a IATC-ului cu roluri care au rămas definitiv în istoria institutului de teatru: Peer Gynt, Vicleniile lui Scapin, Orologiul Kremlinului, Copacii mor în picioare, Invazia.
Dezinvolt, exuberant, dar și cu mari disponibilități pentru jocul interiorizat, Florin Piersic a creat numeroase roluri de june prim, apoi roluri de compoziție, atât în comedii cât și în drame. Foarte mediatizat la posturile de televiziune din România, este invitat să participe constant la diverse emisiuni de divertisment și talk-show-uri, având el însuși propria emisiune în care joacă rol de moderator.
Actor societar al Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București, cetățean de onoare al mai multor orașe românești, cetățean de onoare al orașului Nazareth din Israel, este deținător al Ordinului “Steaua României în grad de Cavaler”, al Medaliei Guvernamentale a Ierusalimului, al Premiului Special al UNITER în anul 2006, al titlului de Cel mai bun actor în manifestarea intitulată Zece pentru România. În 1985 a luat Premiul ACIN pentru Cel mai bun rol, Mărgelatu’ din Drumul Oaselor.
A debutat pe scena Teatrului Național “Ion Luca Caragiale” din București cu rolul principal Richard Dudgeon din piesa Discipolul Diavolului de Bernard Shaw, în regia lui Al. Finţi. În același timp a interpretat rolul Alexei din piesa Tragedia Optimistă de Vişnevschi, în regia lui Vlad Mugur.
Activitatea cinematografică cuprinde patruzeci și șase de filme, o parte dintre acestea fiind co-producții internaționale. Recordul de reprezentații teatrale este atins cu piesa Oameni și Șoareci, în regia Maestrului Alexandru Finţi, rolul Lennie, fiind jucat de Florin Piersic de 1.320 de ori, în țară și străinătate. În 26 ianuarie 2011 cinematograful „Republica” din Cluj-Napoca a fost redenumit cinematograful „Florin Piersic”.
Personalitate proeminentă a scenei muzicale românești, Ilarion Ionescu Galați se afirmă iniţial ca violonist, apărând ca solist în concerte cu Orchestra Radio, Orchestra Cinematografiei, Filarmonica „G. Enescu” din Bucureşti şi efectuând turnee în China, Mongolia, Rusia, Franţa. Student eminent, obţine prin concurs Bursa „Enescu” şi câştigă Premiul I la Concursul Naţional „G. Enescu” (1960). În paralel cu activitatea solistică se perfecționează în dirijat cu Emanuel Elenescu şi Mircea Basarab și ulterior la École Normale Superieure de Musique din Paris (1965-1968), cu Charles Munch şi Pierre Dervaux și în America, la New York cu Leopold Stokowski şi la Philadelphia cu Eugene Ormandy (1970).
Din 1968 devine prim dirijor al Filarmonicii din Braşov, fiind invitat permanent în stagiunile orchestrelor din Suedia, Elveţia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Italia, Austria, Polonia, Rusia, Lituania, Grecia, Turcia, Japonia, Filipine, Singapore, Statele Unite ale Americii, Mexic, în prestigioase săli precum Santori Hall –Tokyo, Bunka Kaikan – Tokyo, Hibia – Tokyo, Victoria Hall – Geneva, Megaron Hall – Atena şi Megaron Hall – Salonic, Miami Symphony Festival Hall – Fort Lauderdale, Salzburg Festival Hall, Wiener Grosse Konzert Saal etc. A colaborat cu solişti de prestigiu ca Lazar Berman, Radu Lupu, Valentin Gheorghiu, Daniil Safran, Igor Oistrah, Fazil Say, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Ruggiero Ricci, Rudolf Kehrer, Felicia Filip, Ştefan Ruha, Dan Grigore, Viktor Tretiakov, Viktor Pikaisen, Mihaela Martin, Mihaela Ursuleasa, Silvia Marcovici, Lola Bobescu ş.a. A înregistrat pentru case de discuri (Phillips, Electrecord, Sippario) sau pentru Radio (Radio Madrid, Radio Istanbul, Radio Stockholm) ş.a.
A fost director şi dirijor permanent al orchestrelor filarmonice din Istanbul şi Ankara.
Ilarion Ionescu-Galaţi este Cetăţean de onoare al oraşelor Ploieşti, Târgu Mureş, Braşov, Membru de Onoare al Academiei Suzuki Japonia, fiind distins cu Diploma de Onoare a Ministerului Culturii Turcia (1992), Marele Premiu al Criticii Muzicale Române (2002) şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer (2004).
“Viața și moartea lui Richard al II-lea” un spectacol marca Radu Iacoban
Cea dintâi premieră a Teatrului Mic în 2018 și a zecea în decursul unui an de zile, spectacolul Viața și moartea lui Richard al II-lea de William Shakespeare, în regia și versiunea scenică a lui Radu Iacoban, are premiera miercuri, 7 februarie, ora 18:30, în Sala Atelier a Teatrului Mic.
Publicul spectator va fi martor al tragediei detronării ultimului rege legitim al Angliei, Richard al II-lea, unsul lui Dumnezeu, moment care a coincis cu instaurarea unei noi dictaturi în persoana renumitului Henry al IV-lea, conducător iubit de popor.
Fascinanta poveste a lui Richard al II-lea, încoronat la doar 10 ani, atunci când a murit bunicul său, Edward al III-lea, devine o metaforă a instabilității politice actuale, dar și a ideii că «nu există bine sau rău, există doar efecte ale deciziilor conducătorilor și influențe directe asupra cetățenilor», așa cum punctează regizorul Radu Iacoban.
În prim-plan se află lupta pentru putere, pentru coroană, pentru tron și pentru consolidarea acestora. Urmează intrigile, comploturile și în final, după un lung șir de crime, detronarea ideii de conducere monarhică odată cu detronarea lui Richard al II-lea, unsul lui Dumnezeu, de către vărul său, exilatul Bolingbroke și viitor Rege sub numele de Henry al IV-lea.
Richard al II-lea este considerată una dintre cele mai bune lucrări ale lui Shakespeare: lucidă, elocventă și structurată original. Poate fi văzută fie ca o tragedie, fie ca o piesă istorică sau o dramă politică sau ca parte a unui vast ciclu dramatic care a contribuit la nașterea identității naționale a Angliei. Dacă astăzi poate părea o piesă muzeală, în timpurile lui Shakespeare a fost considerată piesa care submina ordinea internă a statului și Regina Elisabeta I a declarat indignată: “Eu sunt Richard al II-lea”.
Ionuț Vișan – Richard al II-lea: “Uite cum joc eu mai multe roluri și niciun personaj nu-i mulțumit. Uneori sunt rege, dar trădarea mă face să-mi doresc să fiu un biet tâlhar. Și atunci devin tâlhar. Apoi mizeria mă convinge că-mi era mai bine înainte, ca rege. Și în momentul ăla devin rege, dar mă gândesc că-s detronat de Bolingbroke și iar nu sunt nimic”.
Tudor Aaron Istodor interpetează rolul lui Henry Bolingbroke, duce de Hereford
Tragedia Richard al II-lea a fost aplaudată de publicul vremii și a reprezentat un succes încă de la publicarea în edițiile in quarto din 1597.
Premiera națională a acestui titlu celebru avea loc chiar pe scena Teatrului Mic, în anul 1966, sub semnătura regizorală a lui Radu Penciulescu, pe atunci director al instituției, cu Victor Rebengiuc în rolul monarhului detronat și cu Ion Marinescu în rolul lui Henry Bolingbroke. A fost catalogată, chiar de către regizor, drept „un fenomen colectiv, care solicită, prin subiectivismul interpretării de pe scenă, sutele de subiectivisme din sală.”
Următoarele spectacole: 8, 28 februarie și 1 martie, ora 18:30
Regia și versiunea scenică: Radu Iacoban
Scenografie/costume/video design: Tudor Prodan
Light design: Bogdan Gheorghiu
Traducere: George Volceanov
În distribuţie: Ionuț Vișan, Tudor Aaron Istodor, Vlad Logigan, Lucian Iftime, Andrei Seușan, Cristi Iacob, Gabriela Iacob, Cezar Grumăzescu
“Tango, monsieur?”, la Teatrul Nottara
Sâmbătă, 10 Februarie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la spectacolul cu piesa Tango, monsieur? de Aldo Lo Castro.
Patru femei sunt convocate urgent, printr-o telegramă, la întâlnirea cu bărbatul iubit, Marco Anselmi. Însă ceea ce ar fi trebuit să fie o revedere romantică se transformă într-o farsă cu accente dramatice, devenind o glumă tragică, într-un prolog şi un epilog. Două soţii, o logodnică şi o iubită cu perspective serioase la căsătorie descoperă că cel pe care îl credeau fidel le era, de fapt, fidel tuturor patru în acelaşi timp, fără ca ele să aibă habar una de cealaltă.
În vila pe care fiecare dintre ele o credea acasă, au surpriza să fie întâmpinate doar de mucalitul majordom Carlo, care, în lipsa stăpânului său cu viaţă secretă „cvadruplă”, este obligat să preia oficiile de gazdă şi să facă faţă asalturilor furibunde ale unor femei trădate.
Temperamentala Clelia, logodnica pătimaşă, Stefania, soţia „cu vechime” (urmau să împlinească 1 an de căsnicie), Amanda, proaspăt măritată de o săptămână, şi tânăra Marisa se transformă din rivale în aliate, fiind gata să-l facă „să moară de atâta dragoste” pe Marco.
Scriitorul Aldo Castro construieşte în Tango, monsieur? o comedie cinică despre relaţii, căsnicie şi despre cum prea multă iubire poate, într-adevăr, ucide. Totul pe fondul unor schimburi de replici pline de haz, al unor qui pro quo-uri irezistibile şi al unor situaţii comice isteţe, în care umorul este învăluit în ironie.
Regia: Anca Maria Colțeanu
Scenografia: Ioana Pashca. Muzica: Ovidiu Savu Ioniță. Coregrafia: Roxana Colceag
În distribuție: Lucian Ghimiși / Filip Ristovski, Mihai Marinescu, Raluca Gheorghiu, Andreea Măcelaru Șofron, Luminița Erga, Daniela Minoiu, Cristian Nicolaie.
“Regele Lear – o montare spectaculoasă!” pe scena Naţionalului bucureştean
Vineri 2 februarie, de la ora 19.00, sunteţi așteptaţi la Regele Lear, în regia lui David Doiashvili. Un spectacol despre un regat care se prăbușește, despre copii care își trădează părinții, despre intrigi de culise și lovituri de palat. „Ia-ți ochi de sticlă și, ca un politician mârșav, fă-te că vezi și ce nu vezi!”, exclamă cu tristețe un personaj. O montare în care textul lui Shakespeare capătă conotații extrem de actuale, înfățișând o lume în care adevărul este pedepsit și în care nebunii îi conduc pe orbi.
Cu o excelentă distribuție care se manifestă când vulcanic, când poetic, tragic și ludic totodată, Regele Lear de la TNB este un spectacol care poate stârni o multitudine de senzații, dar la care, cu siguranță, nu vă veți plictisi nicio clipă.
„Cele mai frumoase momente sunt cele mai simple – un actor în lumina reflectorului care ne spune, ne transmite, adevărul personajului său. Mihai Constantin – Regele Lear – este un actor paradoxal: o forţă copleşitoare prin prezenţa sa scenică dublată de o candoare şi o duioşie interioară care îţi aduce lacrimi în ochi. Un uriaş cu suflet de copil care dincolo de ceea ce spune şi cum o spune emite atâta adevăr şi umanitate, încât cucereşte o sală întreagă; cu un instinct scenic rar, profesionalism evident şi o credinţă autentică în ceea ce face pe scenă. (…) Regele Lear de la TNB este un eveniment, fără doar şi poate. Este o montare care se ia foarte în serios şi tronează deplin, monumental, pe scena mare”.
Regie şi scenografie: David Doiashvili
Coregrafie: Florin Fieroiu. Costume: Liliana Cenean. Muzica originală: Nikoloz Rachveli Memanishvili
În distribuţie: Mihai Constantin, Marius Manole, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Monica Davidescu, Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Istvan Teglas, Tudor Aaron Istodor, Lari Giorgescu, Silviu Mircescu, Rareș Andrici, Pavel Ulici, Idris Clate.
Conferinţa pe tema “Exerciții de supraviețuire”
Una dintre cele mai cunoscute voci ale poeziei contemporane, Ileana Mălăncioiu va fi din nou prezentă în cadrul seriei de Conferințe ale Teatrului Național. Duminică, 4 februarie, la ora 11.00, la Sala Atelier, într-o discuție cu publicul despre poezie și viață. Actori ai TNB vor recita din opera poetei, o operă bine timbrată şi egală cu sine în evoluţia ei de la primul la ultimul volum.
Ileana Mălăncioiu, poetă şi eseistă, s-a născut pe 23 ianuarie 1940, în Godeni, Argeș. Din 2013 este Membru corespondent al Academiei Române.
În 1968, a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, cu o lucrare intitulată Locul filosofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga. După mai mulţi ani, a devenit şi doctor în filosofie, în urma susţinerii tezei Vina tragică. Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, carte publicată în 2001 la Editura Polirom. Înainte de 1989, a lucrat, printre altele, la Televiziunea Română, la Studiourile Animafilm şi la revista literară Viaţa românească, iar după Revoluţie a lucrat la Revista 22, la Editura Litera (redactor șef) și la săptămânalul România literară. În perioada comunistă, scrieri de-ale Ileanei Mălăncioiu au fost cenzurate, aşa că poeta a fost nevoită, în 1992, să reediteze volumul Urcarea muntelui.
Galele Teatrului Românesc la BOZAR
Teatrul de Animație Țăndărică anunță deschiderea seriei de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 prin participarea cu spectacolul Păcală în regia lui Ioan Brancu, în cadrul evenimentelor legate de celebrarea Zilei Culturii Naționale și a Centenarului Marii Uniri de la 1918, cu ocazia Galelor Teatrului Românesc, care se desfășoară la Palais des Beaux-Arts (BOZAR)
Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București prin Teatrul de Animație Țăndărică şi va avea loc în data de 3 februarie, la ora 12.00.
Erou popular, sursă de inspirație pentru Creangă şi Slavici, Păcală adună înțelepciunea şi umorul omului simplu, muncitor, doar aparent prostuț. Păcală este pus în situaţii diverse, comice, se luptă cu reprezentanții societății civile: jandarm, popă, încercând să-i pedepsească conform justiției populare. În cele din urmă, sfârșește prin a fi el însuși păcălit. La ŢĂNDĂRICĂ, spectacolul, pus în cheie parodică, este plin de haz, antrenant şi aduce în prim-plan lumea satului românesc. Copii învață să nu se lase păcăliți, dar şi primii pași ai unei hore românești! Așa că, vă invităm la Păcală, „o reprezentație în care abundă situațiile comice spre hazul micilor şi marilor spectatori.
Scenografia este semnată de Cristian Pepino, iar muzica ii aparține lui Dan Bălan.
În distribuție: Mihai Dumitrescu, Gabriel Apostol, George Simian, Alina Petrescu, Florentina Tănase, Daniela Ruxandra Mihai.
