„Radicalizarea islamică, un risc major, legea trebuie schimbată”

DIICOT susține, în raportul de analiză a activității pentru anul 2017, că radicalizarea islamică din România este unul dintre riscurile majore, iar fenomenul a cunoscut o amplificare în ultimii ani, precizând că este necesară actualizarea legii privind prevenirea și combaterea terorismului.

„Situația operativă pe profil antiterorist la nivel național s-a aflat în tot cursul anului 2017 în corelație cu evoluțiile din spatii externe, predominant cu atacurile teroriste din Europa şi crizele de securitate din MENA şi Af-Pak. Propaganda Daesh a continuat să constituie principalul motor al declanșării și alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată și de alte organizații teroriste. Dată fiind accesibilitatea ridicată, viteza crescută a comunicării şi posibilitatea anonimizării, Internetul a continuat să constituie mediul predilect pentru accesarea, diseminarea şi crearea de conținuturi radicale”, explică DIICOT în raport.

Potrivit documentului, „actorii singulari reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste iar utilizarea unor metode de atac accesibile şi nesofisticate (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situații să fie dificil de identificat și contracarat de către autorități”, iar „ponderea țintelor a aparținut categoriei soft: evenimente şi adunări publice, transport public, zone frecventate de turiști”.

România nu s-a confruntat pe parcursul anului 2017 cu o amenințare teroristă concretă şi consistentă, spun procurorii, însă atrag atenția că unul dintre riscurile majore este radicalizarea islamică.

„Reflectând asupra situației de la nivel european, radicalizarea islamică din România reprezintă în acest moment unul dintre riscurile majore; deşi nu are dimensiunile unui fenomen, în ultimii ani a cunoscut o amplificare, în principal în rândul rezidenților proveniți din spații cu problematică teroristă activă, precum și al cetățenilor români convertiți la islam. În cazul rezidenților, sursele de radicalizare sunt preponderent externe şi reflectă problematici cronicizate în ultimii ani în arealul de conflict siriano-irakian, AF-Pak și Magreb”, arată DIICOT.

Procurorii spun că, în cele mai multe cazuri, radicalizarea se suprapune peste unele probleme de ordin social (statut financiar precar, lipsa unui loc de muncă), juridic (sunt sau au fost încarcerați) sau psihic (instabilitate, nivel intelectual scăzut ori chiar afecțiuni atestate medical) și în absența unei culturi religioase.

„Numărul românilor convertiți radicalizați se află în creștere în ultimii doi ani, însă, manifestările se mențin, în general, la nivel verbal-atitudinal. (..) Situațiile de radicalizare care implică adolescenți, deși puțin numeroase atrag atenția asupra puterii de contaminare a ideologiilor de tip extremist, care justifică şi îndeamnă la violență, dar şi asupra necesității de adaptare a mecanismelor legislative şi instituționale de intervenție. Analiza legăturii existente între radicalizarea islamică şi violență este cu atât mai necesară cu cât, dincolo de numărul substanțial de cazuri care permit abordarea subiectului prin prisma unei statistici relevante, în Islam regăsim astăzi toate acele ingrediente necesare definirii parcursului de radicalizare, fapt ce permite observarea acelor modele comportamentale care pot duce în cele din urmă la justificarea utilizării violenței, la acceptarea terorii ca instrument și a sacrificiului de sine prin metode suicidale ca deziderat”, se menționează în raport.

DIICOT menționează că „în concordanță cu accentuarea amenințării teroriste la nivel european, în ultimii ani, la nivelul autorităților competente din țara noastră au fost calibrate adecvat demersurile interne, urmărind anticiparea, cunoașterea şi reducerea factorilor de risc şi vulnerabilităților care ar putea accentua nivelul de amenințare teroristă”, precizând că este necesară actualizarea legii privind prevenirea și combaterea terorismului.

„Demersul de actualizare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului trebuie finalizat, absența unui instrument legislativ flexibil, modern și adaptat noilor realități în materia prevenirii și combaterii terorismului începând să producă deja efecte, la nivel de vulnerabilități create stării de securitate națională, greu de surmontat într-o perspectivă de timp deloc îndepărtată”, se menționează în raport.

„Caracterul imprevizibil al deciziilor individuale de a transpune convingeri de tip jihadist în acțiuni teroriste şi efectul stimulativ al vizibilității accentuate a situațiilor în care adepți ai curentelor islamice radicale s-au implicat în atentate teroriste sporesc dificultățile de prevenire şi contracarare. În acest context, cultura de securitate la nivelul decizionalilor dar şi implicarea populației sunt esențiale pentru depistarea precoce a semnalelor de radicalizare”, mai explică procurorii.

În ceea ce privește infracțiunile de terorism și contra siguranței naționale din 2017, „din cele 190 de cauze de soluționat, din care 87 cauze nou înregistrate în perioada de referință, a fost soluționat un număr de 81 cauze față de 36 cauze soluționate în 2016, din cele 141 cauze de soluționat din care 93 cauze nou înregistrate în 2016. Cifrele arătate reprezintă o creștere cu 34,75% a cauzelor de soluționat, o scădere cu 6,45% a cauzelor nou înregistrate și o creștere cu 125% a cauzelor soluționate. Dintre acestea, în cursul anului 2017 au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției un număr de 13 cauze cu 20 inculpați, dintre care 4 inculpați arestați preventiv”, precizează DIICOT.