CCR a decis luni vacantarea postului de preşedinte al României. Prin această decizie, a fost confirmat votul din Parlament de vineri 6 iulie, când, cu 256 de voturi, Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie. Tot CCR a decis că interimatul funcţiei de preşedinte al României va reveni liberalului Crin Antonescu. Prin această decizie, a fost confirmat implicit şi votul din Senat prin care Vasile Blaga a fost schimbat de la şefia instituţiei. Interimatul lui Crin Antonescu va dura până pe 29 iulie, când se va desfăşura referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Traian Băsescu a contestat ceva ce nu se putea contesta
Judecătorii CCR au respins ca fiind inadmisibilă contestaţia lui Traian Băsescu privind existenţa unui conflict instituţional de natură constituţională între Preşedinte şi Parlament.
Nu înţelegem de ce Traian Băsescu a depus contestaţia, pentru că trebuia să ştie, că după suspendarea adoptată de Parlamanet nu există cale de atac. Redăm un fragment din dispozitivul CCR de după suspendarea lui Traian Băsescu din 2007: „În ceea ce priveşte contestaţia formulată de domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, prin care solicită să se constate neîndeplinirea condiţiilor procedurale de suspendare a sa din funcţia de Preşedinte al României, Curtea Constituţională constată că, în cadrul procedurii de constatare a împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României potrivit art.146 lit.g) din Constituţie, nu există nicio cale de atac. Aşadar, Curtea reţine că este inadmisibilă contestaţia formulată de domnul Traian Băsescu, prin care solicită să se constate neîndeplinirea condiţiilor procedurale de suspendare a sa din funcţia de Preşedinte al României”.
Contestaţiile lui Blaga şi Anastase respinse
Judecătorii CCR, au respins cotestaţiile înaintate de Vasile Bgala şi Roberta Anastase referitoare la înlocuirea lor din funcţiile de preşedinte al Senatului, respectiv, Camera Deputaţilor. Neavând încă motivarea Curţii, nu putem da amănunte privind respingerea contestaţiilor. Putem afirma doar că este posibil ca respingerea contestaţiilor să se fi datorat faptului că sesizările au fost făcute înainte de publicarea în Monitorul Oficial al înlocuirii celor doi.
Legea modificării Legii CCR – neconstituţională
Tot luni, judecătorii CCR au admis sesizarea PDL referitoare la neconstituţionalitatea legii de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a CCR. Concret era vorba de eliminarea din art.27 a atribuţiilor CCR de a se pronunţa asupra hotărârilor Senatului, Camerei Deputaţilor sau a Parlamentului.
Marţi se „joacă” meciul cel mare
Faptul că Traian Băsescu este suspendat şi Crin Antonescu a devenit preşedinte interimar nu reprezintă încă o victorie pentru USL. Marţi, CCR judecă sesizarea PDL privind modificarea legii referendumului adoptată acum două săptămâni în Parlament. Legea contestată de PDL, înlătură baremul de prezenţă la urne şi instituie majoritatea simplă pentru demiterea preşedintelui.
În mod normal, pe fond, CCR nu poate declara legea referendumului neconstituţională. Aceasta pentru că şi-ar încălca jurisprudenţa, lucru inadmisibil în sistemul de drept comun sau constituţional. Prin Decizia CCR 420 din 2007, judecătorii Curţii au admis ca fiind constituţională o lege identică, care de asemenea nu instituia vreun barem de participare la urne şi demiterea se realiza prin majoritate simplă.
Există însă posibilitatea ca judecătorii CCR să considere recomandările Comisiei de la Veneţia în materie de legislaţia electorală, care nu agrează modificarea acesteia cu un an înainte de scrutinuri. Dar şi în acest caz există unele aspecte de care judecătorii CCR trebuie să ţină cont: recomandările Comisiei de la Veneţia nu au valoare juridică. În plus, la momentul adoptării legii, nici măcar nu se punea problema unui referendum de demitere a lui Traian Băsescu. Deci, nu exista vreo intenţie a legiuitorului de a nu ţine cont, măcar formal, de recomandările Comisiei de la Veneţia. În mod normal CCR nu ar avea motive să respingă legea de modificare a referendumului.
Dacă însă CCR va decide totşi altceva, de aici încolo vor intra în discuţie teoriile juridice. În primul rând pentru că există o ordonanţă de urgenţă similară adoptată de guvern pe 4 iulie. În mod normal, CCR nu poate judeca, nesesizată fiind, o ordonanţă de urgenţă. Luni s-au avansat teorii privind extinderea automată a competenţelor CCR şi asupra legislaţiei similare existene, respectiv ordonanţa de urgenţă de care aminteam. Dar dacă CCR respinge Legea referendumului pe motiv că a fost adoptată în interiorul termenului de un an recomandat de Comisia de la Veneţia, şi îşi va extinde competenţa şi pe ordonanţa de urgenţă din 4 iulie (ceea ce totuşi credem că nu este posibil), în acest caz trebuie să-şi extindă competenţa şi asupra legii referendumului votată de PDL în 4 aprilie 2012. Pe aceleiaşi considerent. Iar în acest caz rămâne valabilă legea din 2007, care este identică atât cu ordonanţşa de urgenţă cât şi cu legea votată de USL acum douăî săptămâni.
