Cred că ne amintim toţi cum, în anii din urmă, în timpul guvernării PSD-ALDE, susţinătorii lui Klaus Iohannis, cei din #Rezist, îşi făcuseră un titlu de glorie din lozinca pe care o afişau, cam în vremea asta, la toate mitingurile: „IEŞIŢI DIN CASĂ / DACĂ VĂ PASĂ!”
Acum, cînd PNL-ul lui Klaus Iohannis a ajuns la guvernare, toate parcă s-au schimbat, aşa că, în numele celor din #Rezist, chiar şeful lor ne spune zilnic, citind de pe prompter: „STAŢI ÎN CASĂ!”
E drept, acum Klaus Iohannis nu mai are vestita sa geacă roşie, cu care-i încuraja pe cei din #Rezist, şi nu mai face băi de mulţime în Piaţa Victoriei, ci, îmbrăcat la patru ace, stă singur-singurel în biroul unde i s-a instalat aparatura audio-video şi prompterul, vorbind singur, ca şi cum s-ar uita în cameră, deşi, pentru cei care nu ştiu, privirea sa este lipită de prompter, în spatele căruia se află camera video, creînd iluzia optică pentru telespectatori că s-ar uita în ochii lor!
Cam asta vede Klaus Iohannis atunci cînd, conform indicaţiilor date de regizorul de la Cotroceni care-i controlează limbajul mîinilor, gesticulează atît de stîngaci pentru a da impresia că ni se adresează liber, ca de la om la om; acest prompter:
Cît de parşivă este viaţa asta uneori! Tocmai Klaus Iohannis, cel care conducea în anii trecuţi campania „Ieşiţi din casă / Dacă vă pasă!”, fiind interesat de dărîmarea Guvernului PSD-ALDE, să fie acum nevoit să repete sloganul internaţional împotriva Coronavirusului, care spune exact invers: „Staţi acasă!”
Cum ar spune Caragiale, „VICEVERSA”, cuvînt folosit de Lefter Popescu în celebra schiţă „Două loturi”, unde hazardul îl joacă pe degete pe om, făcîndu-l să treacă într-o clipă de la extaz la agonie.
Asta e: ieri ni se spunea să nu stăm în casă, iar acum acelaşi personaj ne impune să stăm acasă! Adică, „viceversa”, nu?
Parerea mea: varstnicii Romaniei, mai ales cei peste 70 de ani, au petrecut vremuri atat de grele cat pentru 9 vieti si nu merita ca acum, sa fie legati cu ata de gard si sa fie lasati cu ora, liberi. Ei, mai mult decat oricine, si-au dorit libertatea. Daca s-ar fi facut un apel de suflet la ei, daca li s-ar fi spus, va rugam, aveti grija de dstra, sa nu suprasolicitam sistemul sanitar, ar fi inteles pentru ca sunt oameni care au cunoscut greutatile vietii. Nu trebuiesc tratati ca fiind niste iresponsabili care nu stiu de capul lor. Demnitatea este o valoare pentru varstnici si conducatorii statului au misiunea morala sa-i trateze cu respect.