Ciolacu cedează în fața magistraților

UPDATE
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a avut joi o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu în legătură cu protestele din Justiţie, în cadrul căreia s-a stabilit să fie eliminat din OUG articolul prin care era eşalonată plata unor drepturi salariale restante pentru magistraţi, grefieri şi personalul auxiliar.

„În continuarea demersurilor pentru soluţionarea situaţiei de criză din sistemul de justiţie, la care au participat anterior şi ministrul Justiţiei şi procurorul general al României, aflaţi astăzi într-o deplasare externă, precum şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător Corina Corbu, a avut, în 14 decembrie 2023, ora 11,30, o întâlnire cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu”, a anunţat Instanţa supremă într-un comunicat de presă.

În cadrul întâlnirii s-au stabilit următoarele:

*eliminarea art.VIII din proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

*în cursul lunii decembrie vor fi achitate diferenţele salariale aferente lunii noiembrie 2023;

*plata tranşei pe anul 2023 pentru titlurile restante privind drepturile salariale restante;

*asigurarea resurselor financiare pentru plata integrală a drepturilor salariale reglementate conform cadrului normativ în vigoare, pentru anul 2024, pentru categoriile de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru cele din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune;

*analizarea opţiunilor legislative pentru asigurarea unui sistem de salarizare echitabil şi previzibil în sistemul judiciar.

„Dialogul purtat a avut la bază premisa bunei funcţionări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuţie principii fundamentale ale democraţiei”, mai arată Instanţa supremă.

Decizia vine după ce mai multe instanţe din ţară au anunţat că îşi suspendă activitatea, iar grefierii au ieşit în stradă, personalul din Justiţie fiind nemulţumit că în „Ordonanţa trenuleţ” la art. VIII se prevede eşalonarea pe şapte ani a plăţii unor drepturi salariale, câştigate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative.

Proteste în rândul magistraților

Adunarea Generala a judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis joi ca toate procesele de la această instanţă, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate până când Guvernul va satisface revendicările magistraţilor cu privire la plata unor drepturi de natură salarială.

Magistraţii se alătură astfel protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete.

Într-un comunicat de presă transmis joi, Tribunalul Bucureşti susţine că proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice (Ordonanţa „trenuleţ” – n.r.) încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale.

„Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa unui număr de 197 judecători, a hotărât, în unanimitate, că art.VIII din proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicat de Ministerul Finanţelor, este de natură a încălca independenţa justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor, nesocotind art.124, alin.3 şi art.133 alin.1 din Constituţia României, republicată, precum şi stabilitatea financiară şi statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art.44 din Constituţie şi art. I din Protocolul nr. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, transmite Tribunalul.

Judecătorii mai consideră că acest proiect de OUG creează o situaţie discriminatorie, Guvernul „nesocotind în mod nepermis” efectele hotărârilor judecătoreşti definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

În consecinţă, până la alocarea de către Guvern a fondurilor necesare plăţii integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative şi prin hotărâri judecătoreşti definitive, Tribunalul Bucureşti anunţă o formă de protest, constând în amânarea tuturor proceselor, începând de joi, cu excepţia cauzelor urgente:

* în materie penală: măsuri preventive, cauzele prevăzute la art.138 Cpp, percheziţiile domiciliare;

* în materie civilă: ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei).

Judecătorii informează că susţin revendicările grefierilor şi personalului auxiliar din instanţe întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite.

Proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice prevede la articolul VIII alineatul 1 că: „Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiţiei prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora şi neplătite până la data de 31 decembrie se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanţă care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanţelor, eşalonat pe o perioadă de 7 ani în tranşe anuale egale”.