Vești rele pentru economie: deficitul s-a adâncit

Execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2024 a înregistrat un deficit semnificativ de 109,42 miliarde lei, ceea ce reprezintă 6,19% din PIB, în creștere față de deficitul de 62,81 miliarde lei (3,91% din PIB) din aceeași perioadă a anului anterior. Acest deficit, care reflectă o creștere considerabilă a cheltuielilor publice, este marcat de o serie de măsuri economice și sociale adoptate de guvern.

Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 13,1% în primele zece luni ale anului 2024, ajungând la suma de 473,53 miliarde lei. Creșterea veniturilor a fost susținută de încasările din diverse surse, printre care contribuțiile de asigurări, TVA, impozitul pe salarii și venit, impozitul pe profit, accize și venituri nefiscale. Acest avans al veniturilor a fost unul dintre factorii care au contribuit la menținerea unui flux financiar pozitiv, în ciuda creșterii cheltuielilor bugetare.

Creșterea cheltuielilor publice

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Această creștere semnificativă a fost reflectată și în raport cu PIB-ul, unde cheltuielile bugetare s-au ridicat la 33% din PIB, față de 30% în aceeași perioadă a anului 2023. Printre principalele cauze ale acestei creșteri se numără măsurile sociale adoptate, dar și costurile cu dobânzile și asistența socială.

Cheltuielile de personal și impactul lor asupra PIB-ului

Cheltuielile cu personalul au ajuns la 133,72 miliarde lei, marcând o creștere de 23,8% față de anul precedent. Aceste cheltuieli reprezintă un procent de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă din 2023. Creșterile salariale acordate în 2023 și 2024 au fost un factor semnificativ în acest avans, ceea ce reflectă angajamentele guvernamentale de a sprijini veniturile personalului din sectorul public.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii

Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au ridicat la 75,53 miliarde lei, înregistrând o creștere de 20,9% față de 2023. De asemenea, bugetele locale au înregistrat o creștere de 12,5%, iar Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a avut un avans de 24,6%, în special pentru decontarea medicamentelor și a tratamentelor din programele naționale de sănătate. Aceste cheltuieli sunt esențiale pentru menținerea funcționării serviciilor publice și pentru sprijinirea celor mai vulnerabile sectoare ale societății.

Creșterea cheltuielilor cu asistența socială

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 185,53 miliarde lei, cu o creștere de 14,9% față de anul trecut. Această majorare se datorează, în principal, creșterii punctului de pensie cu 13,8% la începutul anului 2024, precum și majorării indemnizației sociale pentru pensionari și implementării măsurilor de recalculare a pensiilor, în conformitate cu legislația nouă. De asemenea, guvernul a continuat să susțină populația vulnerabilă prin compensarea facturilor pentru energie electrică și gaze naturale, care au reprezentat 3,31 miliarde lei în aceste prime zece luni.

Subvențiile și cheltuielile pentru investiții

Subvențiile au totalizat 14,93 miliarde lei, majoritatea acestora fiind direcționate către transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și compensarea consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici. În același timp, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și cele aferente proiectelor de dezvoltare finanțate din fonduri interne și externe, au fost de 88,4 miliarde lei, în creștere cu 38,1% față de 2023. Această creștere este un semnal pozitiv pentru infrastructura țării, care beneficiază de investiții importante în diverse domenii.

Impactul asupra inflației și economiei reale

Creșterea cheltuielilor publice, în special în domeniul asistenței sociale și al salariilor, ar putea duce la un impuls în consumul intern, ceea ce poate genera presiuni inflaționiste. Creșterile de prețuri în anumite sectoare, cum ar fi energia sau produsele alimentare, pot afecta puterea de cumpărare a populației, în ciuda măsurilor guvernamentale de compensare.
De asemenea, cheltuielile pentru subvenționarea energiei ar putea ajuta la temperarea presiunilor inflaționiste pe termen scurt, dar pe termen lung ar putea crea un dezechilibru bugetar dacă nu sunt însoțite de măsuri structurale pentru reducerea consumului sau a dependenței de resurse externe.