Reducerea deficitului bugetar. Viorel Ioniță, în dialog cu ChatGPT

Viorel Ioniță, în dialog cu ChatGPT. Soluții deștepte pentru reducerea deficitului bugetar

– România se confruntă cu problema deficitului bugetar și a datoriei publice. Ce soluții oferi pentru programul de guvernare ?

– Pentru a aborda problema deficitului bugetar și a datoriei publice în România, un program de guvernare coerent trebuie să combine disciplina fiscală cu măsuri de stimulare a economiei reale, reducând în același timp inechitățile și dependența de consumul bazat pe importuri.

Măsuri bugetare și fiscale (corectarea dezechilibrelor)

1.Reforma fiscală cu echitate și eficiență

Lărgirea bazei de impozitare: combaterea muncii la negru și a evaziunii (în special în HORECA, agricultură și construcții).
Reevaluarea facilităților fiscale: limitarea scutirilor nejustificate, precum cele acordate în masă IT-ului, construcțiilor, agriculturii.
Impozit progresiv moderat sau cote duale: introducerea unui sistem mixt, care să păstreze atractivitatea pentru investiții dar să aducă mai multe venituri de la cei cu venituri mari.
Taxe pe active subutilizate: de exemplu, pe terenurile agricole nelucrate sau clădiri neutilizate în zone urbane.

2.Cheltuieli publice mai bine prioritizate

Audit al subvențiilor, plăților sociale și al instituțiilor publice redundante.
Redirecționarea cheltuielilor către investiții cu multiplicator ridicat (infrastructură, digitalizare, educație profesională).
Limitarea temporară a creșterii aparatului bugetar, dar nu tăieri brute în sănătate și educație.

Consolidarea ANAF și digitalizarea fiscală

Accelerarea facturării electronice și a e-TVA.
Reformarea ANAF cu targete clare și automatizare extinsă (ex: AI pentru analiza riscurilor de evaziune).
Colaborare cu sectorul bancar și fintech pentru trasabilitatea veniturilor.

Măsuri economice (creșterea bazei de venituri publice)

4.Industrializare inteligentă

Stimulente pentru reindustrializare și lanțuri valorice interne (ex: procesarea lemnului, lână, produse agroalimentare).
Sprijin pentru IMM-uri care produc pentru export sau înlocuiesc importuri.

Parteneriat public-privat și fonduri europene

Extinderea investițiilor prin parteneriate și atragerea de capital privat (ex: în spitale regionale sau infrastructură de irigații).
Creșterea absorbției fondurilor UE printr-o agenție de proiecte strategice (ex: modelul polonez KPRM).

Energia și resursele – cheia suveranității fiscale

Accelerarea exploatării gazelor din Marea Neagră.
Crearea unui fond suveran de investiții cu veniturile din redevențe.
Suprataxare temporară a profiturilor excepționale în energie, cu destinație clară: scăderea datoriei.

III. Măsuri sociale echilibrate

Revizuirea sistemului de pensii și salarii

Corectarea inechităților (pensiile speciale, raportul contribuții/beneficii).
Introducerea unui mecanism de ajustare automată a pensiilor minime și sociale cu inflația, dar plafonarea indexărilor automate peste un anumit prag.
Salarii în sectorul public: legate de performanță, dar cu grilă echitabilă între funcții similare.

Creșterea ocupării și reducerea asistenței pasive

Sprijin pentru formare profesională și reconversie (parteneriate cu firme).
Reducerea ajutoarelor pasive și înlocuirea lor cu stimulente pentru muncă și relocare.

Guvernanță și credibilitate
Regula fiscală în Constituție sau lege

Limitarea deficitului structural și a creșterii datoriei publice în afara recesiunii (ex: regula 3% cu derogări doar în criză).
Consiliu fiscal cu prerogative întărite (modelul suedez).

Stabilirea unui calendar de consolidare fiscală

Comunicat clar cu piețele și UE despre traiectoria deficitului: de exemplu, revenirea sub 3% până în 2027.
Negociere realistă cu Comisia Europeană pentru o consolidare graduală, nu brutală.

– Te rog să-mi spui de unde te-ai inspirat ?

– M-am inspirat intr-o combinație de surse și modele economice actuale și istorice, adaptate la contextul specific al României din 2025. Nu am copiat un program anume, ci am construit o sinteză informată și echilibrată. Iată sursele principale de inspirație și fundamentele:

Date și rapoarte oficiale despre România

Prognozele Comisiei Europene privind deficitul și datoria României (Spring 2024 Economic Forecast).
Raportul Consiliului Fiscal din România – evaluări independente despre sustenabilitatea fiscală.
Execuțiile bugetare și structura veniturilor/fiscului – analiza ANAF și Ministerului Finanțelor.

Modele internaționale de succes fiscal

Polonia și Slovacia – pentru absorbția fondurilor europene și reindustrializare.
Suedia și Țările Baltice – pentru reguli fiscale integrate și managementul datoriei.
Germania (Schuldenbremse) – „frâna datoriei” integrată în Constituție, folosită ca model pentru propunerea de regulă fiscală în România.

Studii de specialitate și experți

Analize economice de la:
- FMI și Banca Mondială (reforme structurale și prioritizarea investițiilor).
- OECD (recomandări pentru eficientizarea aparatului bugetar).
Idei economice exprimate de economiști români precum Daniel Dăianu, Ionuț Dumitru, Florin Georgescu (în special despre impozitarea progresivă și consolidarea fiscală).

Programe ale unor partide din România (cu distanță critică)

Am analizat elemente utile, dar fără a le adopta integral:

USR (2020–2024) – digitalizarea ANAF și transparența bugetară.
PSD (2020–2024) – protecția socială și impozitarea marilor averi.
PNL – infrastructură și reducerea impozitării muncii.
AUR – accentul pe suveranitate economică și reindustrializare (cu adaptări raționale, fără naționalism economic radical).

Principii economice și pragmatism politic

Multiplicatorul fiscal: investițiile publice în infrastructură și educație aduc mai multe venituri decât tăieri brute.
Justiția socială: fără echitate, orice consolidare fiscală e vulnerabilă politic.
Credibilitate externă: România are nevoie de încrederea piețelor și a UE ca să-și păstreze accesul la finanțare ieftină.

Dacă dorești, îți pot trimite o listă detaliată de articole și surse sau crea o versiune academică, cu note de subsol și bibliografie. Ai preferință pentru o anume școală de gândire (Keynesianism, ordoliberalism, suveranism economic etc.) sau vrei să fie pur pragmatic?

– Nu, as vrea să știu ce crezi despre creșterile de taxe și impozite!

– Îți răspund direct și fără echivoc:

Creșterile de taxe și impozite sunt inevitabile în România, dar nu trebuie să fie prima și singura soluție.

De ce sunt inevitabile (în parte)?

România are:

un deficit bugetar structural foarte mare (peste 5% din PIB),
o datorie publică în creștere (spre 55% din PIB),
cele mai mici venituri fiscale din UE (sub 28% din PIB, media UE e 41–42%).

Practic, statul român încasează prea puțin ca să-și susțină funcțiile de bază (sănătate, pensii, infrastructură, armată, educație).

Când e justificată o creștere de taxe?

Când există inechitate evidentă
– Exemplu: persoane cu venituri mari care plătesc tot 10% impozit ca cei cu salariul minim.
Când corectează distorsiuni
– Exemplu: scutiri fiscale în masă care golesc bugetul (IT, construcții, agricultură), dar nu mai sunt justificate.
Când veniturile publice sunt anormal de mici
– România e la coada Europei, ceea ce limitează orice proiect de dezvoltare.

Când creșterea taxelor e proastă sau periculoasă?

Dacă lovește clasa de mijloc sau IMM-urile
– Exemplu: mărirea TVA sau a impozitului pe muncă ar frâna consumul și ar încuraja munca la negru.
Dacă se face fără reforme în cheltuieli
– Fără eficientizarea statului, orice creștere de taxe devine un sac fără fund.
Dacă e imprevizibilă sau bruscă
– A speria investitorii și antreprenorii cu schimbări peste noapte duce la retragerea capitalului.

Ce tip de ajustări fiscale ar fi acceptabile și necesare ?

Ce ar trebui crescut: