Viorel Ioniță, în dialog cu ChatGPT. Soluții deștepte pentru reducerea deficitului bugetar
– România se confruntă cu problema deficitului bugetar și a datoriei publice. Ce soluții oferi pentru programul de guvernare ?
– Pentru a aborda problema deficitului bugetar și a datoriei publice în România, un program de guvernare coerent trebuie să combine disciplina fiscală cu măsuri de stimulare a economiei reale, reducând în același timp inechitățile și dependența de consumul bazat pe importuri.
- Măsuri bugetare și fiscale (corectarea dezechilibrelor)
1.Reforma fiscală cu echitate și eficiență
- Lărgirea bazei de impozitare: combaterea muncii la negru și a evaziunii (în special în HORECA, agricultură și construcții).
- Reevaluarea facilităților fiscale: limitarea scutirilor nejustificate, precum cele acordate în masă IT-ului, construcțiilor, agriculturii.
- Impozit progresiv moderat sau cote duale: introducerea unui sistem mixt, care să păstreze atractivitatea pentru investiții dar să aducă mai multe venituri de la cei cu venituri mari.
- Taxe pe active subutilizate: de exemplu, pe terenurile agricole nelucrate sau clădiri neutilizate în zone urbane.
2.Cheltuieli publice mai bine prioritizate
- Audit al subvențiilor, plăților sociale și al instituțiilor publice redundante.
- Redirecționarea cheltuielilor către investiții cu multiplicator ridicat (infrastructură, digitalizare, educație profesională).
- Limitarea temporară a creșterii aparatului bugetar, dar nu tăieri brute în sănătate și educație.
- Consolidarea ANAF și digitalizarea fiscală
- Accelerarea facturării electronice și a e-TVA.
- Reformarea ANAF cu targete clare și automatizare extinsă (ex: AI pentru analiza riscurilor de evaziune).
- Colaborare cu sectorul bancar și fintech pentru trasabilitatea veniturilor.
- Măsuri economice (creșterea bazei de venituri publice)
4.Industrializare inteligentă
- Stimulente pentru reindustrializare și lanțuri valorice interne (ex: procesarea lemnului, lână, produse agroalimentare).
- Sprijin pentru IMM-uri care produc pentru export sau înlocuiesc importuri.
- Parteneriat public-privat și fonduri europene
- Extinderea investițiilor prin parteneriate și atragerea de capital privat (ex: în spitale regionale sau infrastructură de irigații).
- Creșterea absorbției fondurilor UE printr-o agenție de proiecte strategice (ex: modelul polonez KPRM).
- Energia și resursele – cheia suveranității fiscale
- Accelerarea exploatării gazelor din Marea Neagră.
- Crearea unui fond suveran de investiții cu veniturile din redevențe.
- Suprataxare temporară a profiturilor excepționale în energie, cu destinație clară: scăderea datoriei.
III. Măsuri sociale echilibrate
- Revizuirea sistemului de pensii și salarii
- Corectarea inechităților (pensiile speciale, raportul contribuții/beneficii).
- Introducerea unui mecanism de ajustare automată a pensiilor minime și sociale cu inflația, dar plafonarea indexărilor automate peste un anumit prag.
- Salarii în sectorul public: legate de performanță, dar cu grilă echitabilă între funcții similare.
- Creșterea ocupării și reducerea asistenței pasive
- Sprijin pentru formare profesională și reconversie (parteneriate cu firme).
- Reducerea ajutoarelor pasive și înlocuirea lor cu stimulente pentru muncă și relocare.
- Guvernanță și credibilitate
- Regula fiscală în Constituție sau lege
- Limitarea deficitului structural și a creșterii datoriei publice în afara recesiunii (ex: regula 3% cu derogări doar în criză).
- Consiliu fiscal cu prerogative întărite (modelul suedez).
- Stabilirea unui calendar de consolidare fiscală
- Comunicat clar cu piețele și UE despre traiectoria deficitului: de exemplu, revenirea sub 3% până în 2027.
- Negociere realistă cu Comisia Europeană pentru o consolidare graduală, nu brutală.
– Te rog să-mi spui de unde te-ai inspirat ?
– M-am inspirat intr-o combinație de surse și modele economice actuale și istorice, adaptate la contextul specific al României din 2025. Nu am copiat un program anume, ci am construit o sinteză informată și echilibrată. Iată sursele principale de inspirație și fundamentele:
- Date și rapoarte oficiale despre România
- Prognozele Comisiei Europene privind deficitul și datoria României (Spring 2024 Economic Forecast).
- Raportul Consiliului Fiscal din România – evaluări independente despre sustenabilitatea fiscală.
- Execuțiile bugetare și structura veniturilor/fiscului – analiza ANAF și Ministerului Finanțelor.
- Modele internaționale de succes fiscal
- Polonia și Slovacia – pentru absorbția fondurilor europene și reindustrializare.
- Suedia și Țările Baltice – pentru reguli fiscale integrate și managementul datoriei.
- Germania (Schuldenbremse) – „frâna datoriei” integrată în Constituție, folosită ca model pentru propunerea de regulă fiscală în România.
- Studii de specialitate și experți
- Analize economice de la:
- FMI și Banca Mondială (reforme structurale și prioritizarea investițiilor).
- OECD (recomandări pentru eficientizarea aparatului bugetar).
- Idei economice exprimate de economiști români precum Daniel Dăianu, Ionuț Dumitru, Florin Georgescu (în special despre impozitarea progresivă și consolidarea fiscală).
- Programe ale unor partide din România (cu distanță critică)
Am analizat elemente utile, dar fără a le adopta integral:
- USR (2020–2024) – digitalizarea ANAF și transparența bugetară.
- PSD (2020–2024) – protecția socială și impozitarea marilor averi.
- PNL – infrastructură și reducerea impozitării muncii.
- AUR – accentul pe suveranitate economică și reindustrializare (cu adaptări raționale, fără naționalism economic radical).
- Principii economice și pragmatism politic
- Multiplicatorul fiscal: investițiile publice în infrastructură și educație aduc mai multe venituri decât tăieri brute.
- Justiția socială: fără echitate, orice consolidare fiscală e vulnerabilă politic.
- Credibilitate externă: România are nevoie de încrederea piețelor și a UE ca să-și păstreze accesul la finanțare ieftină.
Dacă dorești, îți pot trimite o listă detaliată de articole și surse sau crea o versiune academică, cu note de subsol și bibliografie. Ai preferință pentru o anume școală de gândire (Keynesianism, ordoliberalism, suveranism economic etc.) sau vrei să fie pur pragmatic?
– Nu, as vrea să știu ce crezi despre creșterile de taxe și impozite!
– Îți răspund direct și fără echivoc:
Creșterile de taxe și impozite sunt inevitabile în România, dar nu trebuie să fie prima și singura soluție.
De ce sunt inevitabile (în parte)?
România are:
- un deficit bugetar structural foarte mare (peste 5% din PIB),
- o datorie publică în creștere (spre 55% din PIB),
- cele mai mici venituri fiscale din UE (sub 28% din PIB, media UE e 41–42%).
Practic, statul român încasează prea puțin ca să-și susțină funcțiile de bază (sănătate, pensii, infrastructură, armată, educație).
Când e justificată o creștere de taxe?
- Când există inechitate evidentă
– Exemplu: persoane cu venituri mari care plătesc tot 10% impozit ca cei cu salariul minim. - Când corectează distorsiuni
– Exemplu: scutiri fiscale în masă care golesc bugetul (IT, construcții, agricultură), dar nu mai sunt justificate. - Când veniturile publice sunt anormal de mici
– România e la coada Europei, ceea ce limitează orice proiect de dezvoltare.
Când creșterea taxelor e proastă sau periculoasă?
- Dacă lovește clasa de mijloc sau IMM-urile
– Exemplu: mărirea TVA sau a impozitului pe muncă ar frâna consumul și ar încuraja munca la negru. - Dacă se face fără reforme în cheltuieli
– Fără eficientizarea statului, orice creștere de taxe devine un sac fără fund. - Dacă e imprevizibilă sau bruscă
– A speria investitorii și antreprenorii cu schimbări peste noapte duce la retragerea capitalului.
Ce tip de ajustări fiscale ar fi acceptabile și necesare ?
Ce ar trebui crescut:
- Impozit pe dividende (de la 8% la 10% eventual).
- Taxe pe proprietăți mari sau inactive (terenuri nelucrate, vile de lux).
- Taxe de mediu (de ex. poluare, deșeuri, autoturisme vechi).
- Contribuții egale pentru toți (ex: și în IT, și în agricultură, și la stat).
Ce nu ar trebui crescut:
- TVA la alimente sau energie (lovește direct în cei săraci).
- Impozitul pe salariile mici și medii.
- Taxarea muncii în plus (de ex. ore suplimentare, muncă sezonieră).
Poziția echilibrată:
➡️ România are nevoie atât de o ajustare fiscală, cât și de o reformă a cheltuielilor publice.
➡️ Creșterile de taxe trebuie să vină împreună cu închiderea privilegiilor fiscale, combaterea evaziunii și reforma statului.
➡️ Dacă statul cere mai mult, trebuie să ofere mai bine.
Atita timp cit in Romania continua sa aibe puterea de a butona aceiasi sarlatani care au adus tara in pragul falimentului,nu se va putea face nimic!