Ce scrie POLITICO despre situația din România

POLITICO.eu a dedicat o analiză situatiei politico-economice din România.  Analiza este semnată de un corespondent român, Carmen Păun. Printre altele, autorul o citează pe Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice la think tank-ul Expert Forum, care a declarat că este dificil pentru guvern „să vândă austeritate atunci când vezi aceleași fețe obosite în guvern împotriva cărora oamenii au votat masiv”.

Articolul, integral

Noul guvern al României se pregătește pentru un botez al focului, deoarece măsurile sale drastice de reducere a celui mai mare deficit bugetar din UE vor provoca probabil o reacție negativă severă.

Ideile potențial inflamatorii luate în considerare în a șasea cea mai populată țară a UE includ reducerea a 20% din locurile de muncă ale funcționarilor publici – cel puțin 167.000 de persoane – creșterea taxei pe valoarea adăugată și crearea unei noi taxe pe jocurile de noroc.

Deficitul s-a ridicat la 9,3% din produsul intern brut în 2024, iar eșecul reducerii acestuia ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al țării. Aceasta ar crește costurile de împrumut și ar putea agrava și mai mult deficitul. România riscă, de asemenea, suspendarea fondurilor UE de dezvoltare regională și post-pandemie.

O coaliție cvadripartidă condusă de premierul liberal Ilie Bolojan tocmai a depus jurământul pe 23 iunie – iar opoziția a început deja.

Funcționarii publici care lucrează în clădirea care găzduiește biroul prim-ministrului au protestat vineri împotriva proiectului de lege care ar reduce bonusurile și numărul de zile libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiții periculoase, a relatat Digi24. Guvernul a amânat o discuție pe această temă pe fondul apelurilor la discuții sindicale.

Comisia Europeană a solicitat României să își reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, într-un proiect de recomandare care va fi discutat la o reuniune a miniștrilor economiei și finanțelor din 8 iulie.

Ajungerea la acest obiectiv va fi dificilă. Pe lângă reducerea drastică a funcției publice, se așteaptă noi taxe pe jocuri de noroc și creșteri ale accizelor, conform unui proiect de plan guvernamental.

Noul guvern intenționează, de asemenea, să majoreze impozitul pe profit și dividende de la 10% la 16% și să majoreze cota TVA pentru lemnul de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte cote reduse de TVA, excluzând alimentele și medicamentele, ar urma să crească la 19%.

„Această corecție este atât de amplă, de cuprinzătoare, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe care prezidează Consiliul Fiscal, care consiliază guvernul în chestiuni bugetare. El a adăugat că echilibrarea ar fi „o zi a socotelilor” pentru România.

Noul guvern intenționează, de asemenea, să reevalueze proiectele de investiții și să restricționeze programele de sprijin guvernamental la cele care ar crește exporturile, ar reduce importurile și ar crea valoare adăugată.

„Trebuie să-i convingem pe români, pe finanțatorii internaționali și pe Comisie să se unească în acest efort pentru a evita o retrogradare [a ratingului suveran] care ar declanșa o situație mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a declarat reporterilor ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Reformă dureroasă
Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice la think tank-ul Expert Forum, cu sediul la București, a declarat că este dificil pentru guvern „să vândă austeritate atunci când vezi aceleași fețe obosite în guvern împotriva cărora oamenii au votat masiv”.

Noul guvern este format din trei dintre cele patru partide care au supravegheat o creștere a deficitului bugetar în ultimii ani: social-democrații de centru-stânga, liberalii de centru-dreapta și partidul minorității maghiare UDMR.

Nuțu, de la Expert Forum, a declarat că măsurile de austeritate ar fi „teribil de nepopulare” dacă guvernul nu reduce cheltuielile publice inutile, cum ar fi pensiile mari pentru foștii funcționari publici. „Oamenii vor fi foarte furioși și vom continua să vedem, la următoarele alegeri, că îi vor uimi pe toți”, a spus ea, anticipând o potențială creștere suplimentară a populismului de extremă dreapta.

Nuțu și Dăianu au indicat eforturile de colectare a unei cantități mai mari de TVA ca un domeniu care ar putea aduce câștiguri semnificative în reducerea deficitului.

Diferența dintre veniturile totale potențiale din TVA și ceea ce au colectat autoritățile fiscale române în 2022 a fost de 8,5 miliarde de euro – sau mai mult de 30% din totalul care ar putea fi colectat, conform celor mai recente date ale Comisiei.

„Va exista o intervenție puternică în acest domeniu”, a declarat Victor Negrescu, membru social-democrat al Parlamentului European.

Autoritatea fiscală a României trebuie să se digitalizeze pentru a combate evaziunea fiscală, a spus el, adăugând că mulți oameni desfășoară activități economice neînregistrate și nu plătesc impozitele datorate.

Președintele Nicușor Dan intenționează să discute despre evaziunea fiscală ca amenințare la adresa securității naționale cu înalții oficiali ai securității naționale ai României, la o reuniune de luni.

Dăianu, membru al Consiliului Fiscal, a declarat că noul guvern trebuie încă să realizeze o evaluare a impactului majorității măsurilor pe care le are în vedere. Dar, într-un scenariu pozitiv, acestea ar putea reduce deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârșitul anului, a prezis el.

„Cifrele sunt încă aproximative, dar cred că România va evita o retrogradare”, a spus Dăianu.