World Economic Forum a dat în aceste zile publicităţii raportul competivităţii în mai multe domenii pe anul 2014. La foarte multe categorii, performanţa autorităţilor române este catastrofală.
Top 10 competivitate globală
- Elveţia – 5,7 puncte
- Singapore – 5,6
- SUA – 5,5
- Finlanda – 5,5
- Germania – 5,5
- Japonia – 5,5
- Hong Kong – 5,5
- Olanda – 5,5
- Marea Britanie – 5,4
- Suedia – 5,4
România ocupă în acest top general locul 59 (din 144 de state monitorizate) cu o evaluare de 4,3 puncte. Într-un top doar al ţărilor din Europa ne situăm pe locul 30, iar din cele 28 de state UE, pe locul 23. Nu au fost monitorizate următoarele state din Europa: Gibraltar, Liechtenstein, Insulele Feroe, Andorra, San Marino, Belarus şi Bosnia&Herţegovina. Pe diferite categorii stăm însă foarte rău. Trei dintre aceste categorii le prezentăm astăzi
Oficialii guvernamentali din România fruntaşi la favorizarea firmelor
România ocupă locul 114 !!! la o categorie care dă foarte mult de lucru presei noastre: „favorizarea firmelor şi a persoanelor fizice de către oficialii guvernamentali”. Concret este vorba de acordarea de contracte preferenţiale. Suntem la egalitate – 2,5 evaluarea – cu Haiti !!!, Sierra Leone, Croaţia, Zimbabwe, Mozambic, Ucraina şi Tomprul de Est, dar avem în faţă Nicaragua, Uganda, Sri Lanka, Honduras şi alte state despre care nu s-a vorbit în general de bine în presă. La nivel de Europa, suntem situaţi astfel: avem 34 de state în faţă şi 6 în urma noastră. În top 3 al ţărilor unde oficialii guvernamentali favorizează cel mai puţin firme şi persoane fizice sunt: Qatar – 5,6, Noua Zeelandă – 5,5 şi Singapore – 5,4. După cum se vede este ceva distanţă până la o avaluare 7 care ar însemna inexistenţa favorizărilor. La polul opus, avem Venezuela – 1,5, Argentina şi Liban – 1,7.
Politicienii români sunt corigenţi la „standarde etice”
România nu stă deloc pe roze la categoria „standarde etice ale politicienilor. Locul 109 din 144 cu o evaluare de 2,3 (6,2 este cea mai bună, 1,3 este cea mai slabă) nu este deloc măgulitor. În unele state cu „probleme” – Chad, Ucraina, Burkina Faso, Cambogia, Sri Lanka, Iran ş.a. – evaluarea politicienilor este superioară celei din România. Să vedem cum ne raportăm la nivelul Europei: în 32 de state calitatea politicienilor este mai bine apreciată decât în România; în 10 calitatea lor este sub cea a politicienilor dâmboviţeni. Nu ştim dacă ne încălzeşte că avem sub noi politicieni din Ungaria, Italia, Bulgaria, Cehia sau Slovenia. Top 3 al ţărilor cu politicieni aflaţi la standarde etice ridicate: Singapore – 6,2, Qatar – 6,1 şi Emiratele Arabe Unite – 6,0. Codaşe la această categorie sunt: Liban – 1,3, Venezuela şi Paraguay – 1,4.
La „crimă organizată” stăm rău de tot
La categoria crimă organizată (costuri asupa mediului economic generat de acţiuni mafiote, şantaj, tâlhărie etc) România are o poziţie deloc onorantă. Statele cu o evaluare de 7, sunt cele mai „curate”, iar cele cu o avaluare 1 sunt cele mai afectate de crima organizată. România este evaluată cu 4,1 şi are în faţă 104 state cu o rată mai scăzută a crimei organizate. În „spate”, adică ţări cu o rată a crimei organizate mai mare România are 33 de state. La „egalitate” cu România se află Serbia, Guinea, Uganda, Argentina şi Madagascar. Dintre statele cu o evaluare mai bună decât a României, avem pe: Bangladesh, Albania – 4,3, Thailanda, Liban – 4,5, Burkina Faso, Moldova – 4,6, Armenia – 5,1, Botswana – 5,5 etc. Mai rău decât noi stau: Bulgaria – 4.0, Brazilia şi Haiti – 3,9, Italia, Yemen – 3,3 etc
La nivel de Europa, România are în „faţă” 37 de state cu o rată a crimei organizate mai mici; o rată mai mare decât România o întâlnim la 3 state: Italia, Ucraina şi Bulgaria. Primele 3 ţări cu o rată mare sunt: Guatemala – 2,5, El Salvador şi Honduras – 2,7; La polul opus, primele 3 ţări cu cea mai mică rată a crimei organizate sunt: Emiratele Arabe Unite – 6,8, Qatar şi Oman – 6,7.
