Cererea magistraților de retragere a proiectului de lege privind pensiile speciale readuce în prim-plan o tensiune structurală în cadrul statului de drept: cum se împacă independența profesională a judecătorilor și procurorilor cu percepția publică asupra echității și legalității?
Magistrații nu sunt o entitate străină statului; ei fac parte integrantă din structura acestuia și exercită o autoritate fundamentală: aplicarea legii și administrarea justiției. Totuși, solicitarea de a modifica sau retrage un act normativ care le afectează direct statutul financiar ridică semne de întrebare privind limitele independenței și responsabilității etice. Într-o democrație, consultarea asupra proiectelor legislative este legitimă, însă transformarea acesteia într-un mecanism de protecție a propriilor privilegii poate fi percepută ca un gest care depășește rolul legal al magistratului.
Pensiile speciale, așa cum sunt percepute astăzi, reprezintă un simbol al inegalității. Când magistrații încearcă să influențeze legislația pentru a le păstra sau extinde, imaginea justiției suferă. Publicul poate ajunge să considere că statul de drept este limitat sau că legea nu este egală pentru toți. Aceasta nu afectează doar credibilitatea sistemului judiciar, ci pune în discuție autoritatea morală a întregului corp profesional.
Problema depășește un simplu act legislativ: este vorba despre modul în care societatea percepe echilibrul dintre responsabilitate și privilegiu. Magistrații trebuie să fie văzuți ca apărători ai legii, nu ca beneficiari ai unui tratament preferențial. Orice gest care subminează acest principiu riscă să transforme justiția într-un „stat în stat”, favorizând practicile care mențin structuri mafiote și privilegii nejustificate.
În final, statutul de magistrat trebuie să rămână o funcție de responsabilitate, nu o cale de acces la privilegii. Reconcilierea cu societatea și cu principiile egalității în fața legii este esențială pentru consolidarea autorității morale și legitimității sistemului judiciar. Numai prin respectarea acestui principiu, justiția poate rămâne un pilon autentic al statului de drept, nu o sursă de boli instituționale transmisibile în întreaga societate
la cum merg lucrurile in acest cartel, marea lor responsabilitate e in-justitia si pastrarea privilegiilor