Bolojan: Măsurile de până acum vor avea efecte în 2026

Rectificarea de buget, care va fi aprobată miercuri sau joi, asigură fluxurile de plăți, pentru ca salariile și pensiile în România să fie achitate până la sfârșitul anului, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat, dacă sunt bani pentru plata pensiilor și salariilor până la finalul anului, în urma rectificării bugetare.

‘Sunt și această rectificare de buget, care a fost propusă astăzi și va fi aprobată zilele următoare, miercuri sau joi, asigură fluxurile de plăți, pentru ca salariile și pensiile în România să fie achitate până la sfârșitul anului’, a declarat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi 24.

El a fost întrebat și despre banii pe care Ministerul Muncii urmează să-i primească la rectificare, respectiv 5,5 miliarde de lei, din care un miliard ar fi pentru facturile consumatorilor casnici, respectiv subvenția pe care o primesc consumatorii din categoriile defavorizate.

‘Așa este și cealaltă parte din sumă este pentru achitarea restanțelor pe care le avem către companiile de energie pentru prețurile plafonate în cursul anilor trecuți, pentru că pentru consumatorii casnici, Ministerul Muncii achită această diferență, datorită plafonării, iar pentru consumatorii non-casnici, achită diferența Ministerul Energiei. De aceea este acel surplus la Ministerul Muncii’, a confirmat Bolojan.

În continuare, acesta a fost întrebat dacă nu e vorba despre banii care ar fi fost necesari în plus pentru pensii și salarii.

‘Pe componenta de pensii, o sumă relativ mică, iar pe componentele de salarii, pe câteva ministere, au fost niște alocări suplimentare în așa fel încât să poată să asigure fluența plăților în următoarele luni’, a explicat premierul.

Despre suma pe care o primește Ministerul Energiei – 1,2 miliarde de lei, el a precizat că e vorba despre plăți restante sau despre plăți pe care Ministerul Energiei le are pe diferite programe.

Premierul a oferit și alte detalii despre împărțirea banilor la rectificarea bugetară.

‘O parte din această rectificare de buget s-a dus către asigurarea fondurilor, în așa fel încât să putem asigura cofinanțarea la fondurile europene, pe care trebuie să le absorbim până la finalul anului și, în mod evident, să închidem programul PNRR, care trebuie finalizat până în toamna anului viitor, și în așa fel încât să absorbim din acest moment și până în toamna anului viitor 10 miliarde de euro, care vor fi o infuzie importantă în economia românească, atât pentru proiecte din energie, dar și pentru proiecte care țin de eficiența energetică a clădirilor, a școlilor, de exemplu, în spitale, în infrastructură și așa mai departe’, a afirmat Bolojan.

El s-a referit și la situația privind programul ‘Anghel Saligny ‘, întrebat în acest sens.

‘La programul ‘Anghel Saligny’, anul acesta au fost alocați inițial 9,9 miliarde, s-a alocat această suplimentare de peste 2 miliarde în așa fel încât facturile care au fost emise până în vara acestui an să poată fi achitate în lunile următoare. Nu mai avem spații bugetare pentru a continua alte plăți pe programul ‘Anghel Saligny’ anul acesta și, practic, cu această suplimentare se vor închide plățile pe care le poate face Guvernul României pe programul de investiții din bugetul național pentru autoritățile locale’, a declarat Bolojan.

El a oferit explicații și cu privire la deficitul de 8,4% pe care a fost construită rectificarea bugetară.

‘Ați citat acest deficit de 8,4%, el în fapt înseamnă 159 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 32 de miliarde de euro, deci România anul acesta a cheltuit cu 32 de miliarde de euro mai mult decât a încasat. Gândiți-vă că asta înseamnă bani împrumutați, asta înseamnă dobânzi pe care statul român le plătește, care sunt la rândul lor achitate, sigur, din taxele pe care le colectăm de la cetățeni și asta ce înseamnă, de fapt? Înseamnă mult mai puține investiții și lucruri care le văd românii. O parte din această alocare către Ministerul de Finanțe de la această rectificare înseamnă plus 12 miliarde pe cheltuielile cu dobânzile – gândiți-vă că dobânzile anul acesta ne costă peste 50 de miliarde de lei, deci aproape 11 miliarde de euro’, a afirmat Bolojan.

Întrebat dacă taxele au crescut degeaba, Bolojan a negat.

”Taxele nu au crescut degeaba pentru că a fost o influenţă suplimentară de venituri la bugetul de stat, dar trebuie să înţelegem că anumite creşteri de salarii care au fost generate anul trecut şi creşteri de pensii care au fоst aplicate chiar dacă nu au mai fost crescute pensiile sau salariile, s-au aplicat de la începutul anului aceste creşteri”, a adăugat Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a mai declarat că, în prezent, nici în discuţiile din coaliţia guvernamentală şi nici în negocierile cu Comisia Europeană nu s-a venit cu propuneri de noi creşteri de taxe şi impozite pentru anul viitor.

„Nu avem în momentul de faţă, nici în negocierile cu Comisia, nici în discuţiile din interiorul Guvernului sau al coaliţiei, astfel de propuneri, dar aşa cum v-am spus nu creşterea de taxe este problema, ci problema noastră este să ne reducem cheltuielile”, a precizat Ilie Bolojan, luni seară, la Digi 24, întrebat dacă pentru anul viitor, dincolo de majorarea taxelor locale care intră în vigoare la 1 ianuarie 2026, sunt avute în vedere alte majorări de taxe sau impozite.

Şeful Executivului a explicat că în anul 2026 urmează să se vadă mai pregnant efectul măsurilor luate de actuala guvernare până acum.

„Măsurile de până acum au nişte efecte şi în 2026 se vor vedea efectele, efectele cumulate ar trebui să fie de peste 2% din Produsul Intern Brut, de aceea ne propunem ca anul viitor să fim cu deficitul într-o zonă care să se apropie cât mai mult de 6%, deci 8,4 minus 2% aproximativ, deci sub 6,5%, în aşa fel încât să reducem treptat creditele pe care România le contractează, să ne stabilizăm dobânzile, în aşa fel încât să avem spaţii bugetare pentru a susţine proiecte de investiţii, pentru ca să creăm condiţii ca ţara noastră să se dezvolte în anii următori”, a explicat premierul Bolojan.