Efectul Trump-Orban: MOL negociază cu Gazprom în Serbia

NIS deține în România 19 benzinării Gazprom. Din cauza sancțiunilor, afacerile din România, ca și cele din Bulgaria și Bosnia și Herțegovina, au fost închise, cu pierderi de peste 200 de milioane de dolari.

Gazprom Neft din Rusia deține 44,9%, iar Gazprom deține o participație de 11,3% la NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia. Guvernul sârb deține 29,9% din acțiuni, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților.  Achiziția ar face din Gazprom Neft un acționar minoritar, se arată NIN, adăugând că acordul ar putea fi discutat la Budapesta, pe 15 noiembrie.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Energiei din Serbia a declarat că cele două companii rusești au trimis o solicitare către Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, declarând că sunt gata să cedeze controlul unei terțe părți.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a impus inițial sancțiuni asupra sectorului petrolier rusesc în ianuarie, dar pentru NIS acestea au fost amânate de mai multe ori și au intrat în vigoare pe 8 octombrie. Din cauza sancțiunilor, compania croată JANAF, care a alimenta cu țiței compania NIS, și-a închis conducta. În plus, cardurile bancare Visa, Mastercard și American Express nu au mai putut fi folosite la benzinăriile NIS din Serbia.

Nimic nu se mișcă fără acordul SUA

Potrivit presei sârbe, preluata de 444.hu, negocierile ar urma să aibă loc la Budapesta, între o delegație rusă și reprezentanții MOL și ai Ungariei. Pe fir ar mai fi o companie din Emiratele Arabe Unite. Însă, potrivit presei sârbe, Moscova ar fi primit semnale pozitive din SUA că intrarea maghiarilor în acționariatul NIS este acceptabilă pentru Washington.

Evoluțiile acestea au loc după vizita premierului Ungariei la Washington, pe 7 noiembrie, vizită care se pare că a accelerat negocierile dintre Gazprom și MOL. Viktor Orban a obținut exceptarea Ungariei de la sancțiunile americane împotriva Lukoil, Rosneft și de la sancțiunile pentru import de petrol și gaze din Rusia, o derogare pe o perioadă de un an, deși guvernul de la Budapesta continuă să susțină că este o derogare sine die. Este însă suficient pentru ca guvernul să înfrunte alegerile din luna aprilie 2026 fără vreo majorare a prețului utilităților și carburanților. Până la discuția cu Donald Trump, guvernul Ungariei nu dăduse undă verde pentru preluarea procentelor Gazprom din Serbia, de teamă că acest lucru i-ar fi putut dăuna în plan electoral.

Ofertată din EAU și Grecia, Gazprom alege Ungaria

Inițial, Gazprom a primit o ofertă de la Hellenic Energy din Grecia pentru cele 11,3% din acțiunile din Serbia.  Hellenic Energy este deținută de miliardarul Spyros Latsis și de statul grec. Hellenic Energy a cooperat cu companii din Rusia în Grecia (cu Lukoil, pentru extinderea portofoliului, dar și cu Gazprom), dar Gazprom ar fi refuzat categoric oferta pentru NIS, din cauza unor legături între compania greacă și Marea Britanie. A fost preferată varianta maghiara.

Nu se cunoaște însă dacă rușii de la Gazprom vor continua și vor vinde întregul pachet de acțiuni de la NIS Serbia. Dacă se vor limita la varianta MOL și la vinderea a 11,3%, este un semnal că Gazprom încearcă să câștige timp, până la un acord major între SUA și Rusia privind Ucraina, securitatea în Europa și relația bilaterală. Dacă Gazprom va decide retragerea de la NIS, atunci este avută în vedere vânzarea celorlalte 49% din acțiuni către Emiratele Arabe Unite.

MOL se extinde în Europa

Compania MOL, vândută parțial de OMV rușilor de Surgutneftegaz, în 2009, și reintrată în proprietate maghiară imediată după venirea la putere a lui Orban, in 2010, își continue extinderea în regiune. MOL deține singura rafinărie din Ungaria, precum și o rafinărie în Slovacia. A achiziționat lanțul de benzinarii Lukoil din Slovacia și Ungaria. MOL a cumpărat acțiuni la rafinăriile croate de la Rijeka și Sisak, precum și o rețea de benzinării în Croația. Pe segmentul de retail, MOL mai este prezentă în România, Cehia, Bosnia și Herțegovina, Polonia, Serbia și Muntenegru.

La finalul anului trecut, Vikor Orban a discutat cu președintele Bulgariei, Rumen Radev, despre preluarea rafinăriei Lukoil de la Burgas, însă forța financiară a companiei ungare nu părea suficientă. În 2024, MOL a început să discute cu compania Lukoil despre opțiunea achiziționării unei părți din activele companiei ruse în Romania. Primele informații apărute în presă despre posibila vânzare de către Lukoil a afacerilor din România datează din 2023. MOL este interesată nu neapărat de lanțul de benzinării, cât de participația Lukoil la proiectul offshore din perimetrul Trident, în Marea Neagră, și de rafinăria Petrotel de la Ploiești.