25 de ani de la moartea artistului Horia Bernea

”Opera lui Bernea conceptualizează direcțiile spirituale ale picturii românești și reușește să îmbine modernitatea și tradiția, abstractul și figurativul”

De L.V.
25 de ani de la moartea artistului Horia Bernea

FOTO: Horia Bernea/ Wikipedia

”Opera lui Bernea conceptualizează direcțiile spirituale ale picturii românești și reușește să îmbine modernitatea și tradiția, abstractul și figurativul”

Idei principale

Se împlinesc 25 de ani de la moartea artistului plastic Horia Bernea. Născut la 14 septembrie 1938, la București, Bernea este considerat unul dintre cei mai mari pictori români contemporani


Din 1990 până la moartea sa, în 2000, a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie ”născândă, pâlpâitoare”.

”De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea.

Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa – asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele – în stil personal, frustrările – într-un nou entuziasm şi veleităţile – în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile – ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor”, arată etnolog Ioana Popescu, potrivit muzeultaranuluiroman.ro.

A absolvit

  • Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București (1958)
  • Școala Tehnică de Arhitectură și Construcții (1962)
  • Institutul Pedagogic-secția desen (1965).

A debutat public în ipostaza de pictor în 1965, împreună cu Paul Negulescu și alții, la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artiștilor Plastici.

În 1967, a avut prima expoziție personală, la București, la Ateneul Tineretului.

Expoziții, între anii 1967 și 1998,  personale și de grup

  • București
  • Haga
  • Budapesta
  • Edinburgh
  • Glasgow
  • Liverpool
  • Londra
  • Paris

A fost membru al grupului de la Poiana Mărului, membru al grupului ”Prolog”, a lucrat în taberele de creație de la Văratec și Tescani, apoi la Paris și în sudul Franței, în Provence.

Un artist cheie al perioadei postbelice

”Opera lui Bernea conceptualizează direcțiile spirituale ale picturii românești și reușește să îmbine modernitatea și tradiția, abstractul și figurativul” (ICR din 3 august 2023)

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.