Măsurile anunțate de PSD privind suplimentul la pensie, scutirea de CASS pentru mame și veterani de război, ajutorul pentru copii și persoane cu venituri mici ajung la 0,16% din Produsul Intern Brut estimat de 2.000 de miliarde de lei. E mult, e puțin, e sustenabil? Are motive premierul Bolojan să respingă propunerile social-democraților de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili dintre noi?
Nu există un răspuns corect și unul greșit la această întrebare, pentru că problema trebuie pusă într-un context mult mai larg. Ce tip de guvernare vrei să ai? Una în care ții populația în sărăcie și îi dai un capăt de ață din când în când? Sau una în care creezi prosperitate pentru toți, astfel încât să nu depindă de decidenții politici, toanele și nevoile lor electorale?
Suplimentul la pensie, ajutorul pentru copii și persoanele cu venituri mici, scutirea de CASS. Impactul bugetar al măsurilor PSD.
Pensionari
- Cei cu pensie sub 1.500 de lei vor primi 1.000 de lei în două tranșe – Paște și Crăciun
- Cei cu pensie sub 2.000 de lei vor primi 800 de lei în două tranșe – Paște și Crăciun
- Cei cu pensie sub 3.000 de lei vor primi 600 de lei în două tranșe – Paște și Crăciun
Impact bugetar – 2,3 miliarde de lei (2,8 milioane de pensionari)
Copii
- Copiii cu dizabilități și din familii monoparentale care au venituri între 80 și 450 de lei
Impact bugetar – 320 de milioane de lei
Renunţare la CASS pentru:
- mame – 147.500 de persoane, 518 milioane de lei
- pentru veterani de război
- beneficiarii de venit minim de incluziune
Impact bugetar: 670.473.750 le
TOTAL 3.290.500.000 de lei = 0,16% din PIB
Ajutorul infim într-o Românie care e campioană la sărăcie în Europa
Dacă ne uităm la total, 3,3 miliarde de lei cu aproximație înseamnă 0,16% la un PIB estimat de 2.000 de miliarde de lei pentru 2026. Nu e mult. Nu dă peste cap calculele guvernului. În loc de 6% deficit, România va avea 6,16%. Nu ne va sancționa Comisia Europeană pentru atâta lucru.
Privită în ansamblu însă, tipul acesta de politică prin care dai din când în când câte ceva populației nevoiașe sau categoriilor vulnerabile poate fi păguboasă. În primul rând, ajutorul este infim. Un pensionar cu cea mai mică pensie, sub limita subzistenței practic, de 1.500 de lei, primește cea mai mare sumă. 1.000 de lei într-un an. Înseamnă 83 de lei pe lună. Pensionarii cu pensie până la 2.000 de lei primesc echivalentul a 66 de lei, lunar. Iar cei cu pensie sub 3.000 de lei vor primi 50 de lei.
În cazul copiilor de grădiniță care provin din familii vulnerabile, ajutorul ar crește de la 133 la 198 de lei. 55 de lei.
Cât de mult fac diferența aceste „cadouri” ocazionale ale PSD într-o Românie măcinată de sărăcie?
Eurostat: Peste 1 din 5 persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială
În 2024, în UE existau aproximativ 93,3 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, echivalentul a 21,0 % din populația totală.
Bulgaria s-a clasat pe primul loc (30,3 %), urmată de România (27,9 %) și Grecia (26,9 %). Au fost țările care au raportat cele mai mari ponderi ale persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2024. În schimb, Țările de Jos, Slovenia și Cehia au prezentat ponderi sub 16,0 %.
Întrebarea care se naște firesc este de ce ocupăm mereu primele poziții la sărăcie dacă PSD dă ajutoare populației din 90 încoace constant? Oare pentru că ajutoarele nu sunt soluția pe termen lung? Sunt ele doar o metodă de amăgire temporară?
România, locul trei în UE în privința copiilor aflați în prag de sărăcie
În 2024, 19,5 milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit Eurostat. Această cifră reprezenta 24,2% dintre copiii sub 18 ani, în scădere cu 0,6 puncte procentuale (pp) față de 2023 (24,8%).
La nivel de țară, în 2024, cele mai mari valori au fost raportate în Bulgaria (35,1%), Spania (34,6%) și România (33,8%). În schimb, Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%) au înregistrat cele mai mici ponderi.
Pensii înghețate doi ani după cadoul lui Marcel Ciolacu pentru pensionari
Să mai luăm un exemplu. Majorarea pensiilor. Guvernarea Ciolacu are fără doar și poate un merit în această privință. A recalculat toate pensiile și le-a așezat pe baze echitabile. Dar prețul plătit în 2024 a fost mare. Pensiile fuseseră deja majorate la începutul anului și a urmat o nouă creștere în septembrie.
Potrivit Agerpres, peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în 2024, în urma procesului de recalculare. A fost cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii. Creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei. În ianuarie 2024, pensiile fuseseră și indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022.
Astfel, costul cu pensiile a crescut considerabil. În noiembrie 2023, statul plătea 9,2 miliarde de lei pentru pensii. În noiembrie 2024, costul a crescut la 12,7 miliarde de lei, cu 28% așadar.
În 2025, impactul a fost și mai mare. În noiembrie 2025, a ajuns la 12,9 miliarde de lei, pe lună. Efortul bugetar pentru plata pensiilor majorate de două ori în 2024 a depășit 2% din Produsul Intern Brut. În total, pensiile reprezintă circa 8% din PIB, în 2025.
Pensionarii s-au bucurat în 2024, au suferit în 2025 și vor suferi în 2026
Bucuria de moment din septembrie 2024 s-a stins repede. Pensionarii sunt deja în al doilea an de când pensiile sunt înghețate pentru că nu sunt bani la buget. Măsurile Ciolacu au aruncat deficitul în aer, la peste 9%. Iar guvernele următoare nu au nicio marjă de mișcare. Nu fac decât să stingă focul, adică să scadă deficitul tăind inclusiv din veniturile pensionarilor.
Cu o inflație de aproape 10% și doi ani cu pensii înghețate, majorările din 2024 au fost înghițite practic de costul vieții. Niciun pensionar nu mai simte acum că are mai mulți bani în buzunar față de acum doi ani, ci dimpotrivă.
Veniturile pensionarilor, înghețate de mai multe ori
Legea din 2023 privind indexarea pensiilor a fost amânată prin ordonanțe succesive. Astfel, Guvernul Ciolacu a dat celebra ordonanță anuală trenuleț pe 30 decembrie 2024. Actul normativ prevedea că legea care creștea pensiile anual se va aplica abia din 2026.
Potrivit alin. (2) al art. XVII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 84 alin. (3)-(5), alin. (7) și (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2026.
În iulie 2025, în plin efort al Guvernului Bolojan de a salva deficitul, una dintre primele măsuri a fost să amâne iar aplicarea legii. Nu va fi 2026, ci abia 2027 anul în care pensiile ar putea crește. Ordonanța specifica faptul că punctul de referință se menține la valoarea de 81 de lei și în 2026. Principiul a fost din nou menționat în ordonanța trenuleț de la finalul anului 2025.
Potrivit alin. (2) al art. XXXI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, prevederile art. 84 alin. (3)-(5), (7) și (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2027.
Înghețarea pensiilor este cu atât mai apăsătoare pentru unii, cu cât a fost introdus și CASS-ul pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. În plus, inflația estimată de BNR pentru decembrie 2025 a fost de 9,6%.
Cu ce s-au ales pensionarii?
În concluzie, cu ce s-au ales pensionarii? Cu o bunăstare de moment care s-a evaporat rapid. Până ce deficitul și inflația României nu vor scădea, orice fel de ajutoare punctuale nu vor putea acoperi creșterea costului vieții și nici nu vor face minuni pentru cei nevoiași. Este o amăgire pe care guvernele, nu doar cele social-democrate, o practică de 36 de ani. Un cerc vicios din care România nu reușește să iasă.
Poporul ar trebui să fie în mult mai mare măsură independent financiar față de guvern. Executivele ar trebui să creeze doar cadrul propice pentru ca oamenii să se dezvolte. Nu să îi facă dependenți de sprijin financiar temporar și infim, doar ca să le mai câștige un vot.
CITEȘTE ȘI
De ce nu cresc pensiile nici în 2026. Ce majorări prevede legea pe care o tot amână Guvernul
Veniturile românilor aflați la pensie, printre cele mai mici din UE
În cele 34 de țări din Europa, pensiile medii anuale variază de la 3.377 de euro în Turcia la 38.031 de euro în Islanda. În rândul statelor membre ale UE, cifrele variază de la 4.479 de euro în Bulgaria la 34.413 de euro în Luxemburg, potrivit Euronews.com.
La coada clasamentului, pensia medie este sub 8.000 de euro. În Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Croația, Slovacia, România, Lituania, Ungaria și Letonia.
Aceste cifre arată cât de dramatic variază pensiile.
Suplimente la pensie și ajutoare sociale pe datorie
De unde dă PSD banii pe care îi promite electoratului său? Sunt fonduri suficiente la buget?
Dat fiind că datoria publică a atins noi cote, iar deficitul este în continuare mare, răspunsul vine de la sine. Nu! Nu sunt fonduri suficiente. Adevărul este că România trăiește pe datorie. Iar această datorie e scumpă.
Plătim unele dintre cele mai mari dobânzi din UE la banii împrumutați. Aceste datorii se răsfrâng asupra tuturor, inclusiv asupra celor care primesc, vremelnic, o fărâmă de ajutor.
România dă într-un an pe dobanzi mai mulți bani decât accesează din fonduri europene
Potrivit execuției bugetare, cheltuielile cu dobânzile au ajuns în 2025 la un record. 50,50 mld lei, cu 14,22 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Înseamnă 2,6% din PIB.
BNS reclama în octombrie 2025, că România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde de lei într-o singură lună. Adică 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi și nouă milioane de lei pe oră, potrivit BNS.
În 2024, România a cheltuit 36,28 miliarde de lei cu dobânzile, adică 2.1% din PIB. Cu 6,37 miliarde mai mult decât în 2023.
În 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,62 mld lei, cu 1,53 mld lei mai mult față de anul precedent.
Fonduri europene la jumătate față de plan
În privința fondurilor europene, România nu are o statistică privind absorbția totală anuală. Dar există un an în care a fost anunțată suma. În 2024, România a atras doar 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, adică 37,5 de miliarde de lei, potrivit profit.ro. La jumătate față de cât își propuseseră guvernanții.
Rezultă că, practic, banii accesați de la Uniunea Europeană sunt cam cât cheltuie România cu dobânzile pe an.
O problema semnalată de fostul președinte al României, Traian Băsescu. Acesta susține că economia a fost pusă de butuci din cauza intereselor electorale. Iar România ajuns să plătească dobânzi uriașe la împrumuturi.
„Eu n-aș vrea să fac astăzi o analiză, dar suntem într-o situație extrem de dificilă. Anul trecut am plătit vreo 11 miliarde numai dobânzi, dar nu vreau să pronunț încă cifra pentru anul acesta, pentru că n-am certitudini, dar va fi îngrozitor.
Toți banii de la Uniunea Europeană, echivalentul banilor de la Uniunea Europeană, îi dăm pe dobânzi pentru niște împrumuturi care s-au făcut electoral, adică am distrus țara electoral”, a spus fostul șef de stat, într-un interviu la Euronews.
Dezastrul a fost (și este) produs cu complicitatea PSD însǎ în special de PNL și USR. Asta ca sǎ nu mai manipuleze atât autoarea preaiubitoare de trotinetiști.