Republica Moldova ia în calcul unirea cu România ca plan de rezervă dacă aderarea la Uniunea Europeană se va împotmoli

Eugen Osmochescu, care a preluat mandatul de vicepremier în noiembrie anul trecut, a descris unificarea cu România ca fiind o opțiune politică viabilă dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană ar intra într-un blocaj prelungit după anul 2028. Oficialul a explicat fără ocolișuri că trecerea la acest „Plan B” va fi analizată serios de liderii politici doar în situația în care eforturile diplomatice actuale vor eșua. În prezent, Chișinăul își concentrează toate resursele pentru deschiderea primului cluster de negociere, implementând alinierea legislației naționale la normele comunitare, scrie euractiv.com.

Obiectivul fundamental al Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Întrebat dacă există riscul ca parcursul țării să fie încetinit de legarea sa directă de dosarul Ucrainei, vicepremierul a insistat că extinderea blocului comunitar trebuie să se bazeze strict pe merite guvernamentale, dar a atras atenția că populația de la Chișinău are nevoie urgentă de un semnal pozitiv și clar din partea Bruxelles-ului.

Vulnerabilitatea în fața Rusiei și importanța negocierilor din iunie

Nevoia de garanții de securitate și integrare este amplificată de agresiunile constante ale Federației Ruse asupra Republicii Moldova. Amintind de atacul rusesc de anul trecut asupra hidrocentralei ucrainene de pe Nistru, care a provocat o poluare masivă cu petrol a fluviului, Osmochescu a recunoscut deschis diferențele de reziliență militară dintre țara sa și Ucraina. Republica Moldova nu dispune de o industrie de apărare, de producție militară sau de o armată comparabilă cu cea a Kievului sau a României.

În acest context, deschiderea capitolelor de negociere programată pentru mijlocul acestei luni reprezintă un moment crucial. Comisia Europeană estimează că primele discuții oficiale pe capitolele fundamentale pentru Ucraina și Republica Moldova ar putea începe pe 16 iunie. O decizie pozitivă în această vară ar reprezenta semnalul strategic pe care autoritățile de la Chișinău îl vizează pentru a securiza sprijinul populației.

Integrarea treptată și costurile economice ale unei eventuale reunificări

Vicepremierul a abordat și propunerile recente venite din rândul liderilor europeni, cum este cea a cancelarului german Friedrich Merz privitoare la un statut de „membru asociat”. Acest statut ar permite țărilor candidate să participe la consiliile miniștrilor și liderilor europeni, dar fără drept de vot. Osmochescu consideră că orice etapă intermediară este binevenită deoarece ajută la ancorarea reformelor și oferă un argument solid în fața electoratului, respingând criticile conform cărora o astfel de măsură ar lăsa țara într-o zonă gri.

CITEȘTE ȘI:

Cancelarul Friedrich Merz propune statutul de membru asociat al UE pentru Ucraina

Dacă însă aceste mecanisme vor eșua, scenariul unirii cu România este susținut de realitățile demografice și culturale din teren. În prezent, legăturile de familie sunt extrem de strânse, iar aproximativ 850.000 de cetățeni moldoveni, dintr-o populație totală de 2,4 milioane, dețin deja pașapoarte românești.

În timp ce susținerea pentru reunificare este de aproximativ 40% în Republica Moldova, în România procentul ajunge la circa 70%. Eugen Osmochescu a recunoscut că un astfel de proces ar implica costuri economice semnificative care ar trebui absorbite de București și de Uniunea Europeană, însă a punctat că efortul financiar nu ar fi la fel de uriaș precum cel înregistrat în cazul reunificării Germaniei de Vest cu Germania de Est. Reevaluarea strategică din 2028 rămâne o certitudine confirmată inclusiv de declarațiile anterioare ale președintelui Maia Sandu, notează aceeași sursă.