Câți turnători a recrutat România comunistă? Ungaria a anunțat publicarea tuturor dosarelor fostei poliții politice

Arhiva este în prezent depozitată într-un vast subsol de arhive din Budapesta și privește dosarele a aproximativ 55.000 de colaboratori secreți, câți au fost înregistrați în Ungaria între 1956 și 1989.

Demersul e menit să le permită ungurilor să se împace cu trecutul lor totalitar, transmite Reuters.

Ei și-au monitorizat prietenii, membrii familiei, vecinii și colegii de muncă pentru a detecta semne de disidență și influență occidentală – iar rapoartele lor au dus adesea la arestări și interogatorii.

Multe apartamente din centrul Budapestei – numite apartamente K sau apartamente ale conspirației – au servit drept locații pentru întâlniri între oficiali ai poliției secrete și colaboratori civili.

Cum stau lucrurile în România?

În România au fost recrutați 650.000 de informatori/colaboratori în perioada 1948–1990, o treime dintre ei doar în ultimii 9 ani

În cazul României, nu există o singură cifră simplă care să stabilească numărul de colaboratori ai Securității, pentru că oamenii au intrat și ieșit din rețea în decursul celor 42 de ani de comunism.

Datele publicate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) în 2024 permit, pentru prima dată, o aproximare solidă.

• 1970–1979: peste 121.000 de noi colaboratori. CNSAS precizează explicit că aceștia erau „intrări noi”, adăugate unei rețele deja existente.
• 1980–1989: aproximativ 200.000 de noi colaboratori — cea mai intensă perioadă de recrutare din întreaga istorie a Securității.
• Asta înseamnă că numai în ultimele două decenii ale regimului au fost recrutați cel puțin 321.000 de oameni.

Mai interesant este ce spune CNSAS despre întreaga perioadă 1948–1990: cei peste 200.000 recrutați în anii ’80 reprezintă aproximativ o treime din totalul informatorilor recrutați în perioada comunistă.

Prin urmare, rezultă un ordin de mărime de peste 600.000 de persoane recrutate ca informatori/colaboratori în perioada 1948–1990.

Dar există o nuanță foarte importantă: nu înseamnă că România a avut simultan 600.000 de informatori, ci doar că acesta a fost numărul total al persoanelor corupte la turnătorie, cu forța sau din dorința de a-și turna semenii, în cei aproximativ 50 de ani de comunism.

La sfârșitul anilor ’60, rețeaua informativă avea 83.410 persoane, după o epurare masivă făcută în 1968, pentru ca în 1970 să ajung la 89.591, iar în 1971 la 100.187.

Din cauza felului în care a fost concepută legea din România, „colaborator al Securității” în sensul arhivistic și „persoană declarată de CNSAS colaborator al poliției politice” nu sunt același lucru. În prima categorie intră mult mai multe persoane decât ajung să fie declarate de CNSAS pe criterii juridice și în raport de probele existente în dosare.

Cum era până acum în Ungaria

Deși regimul comunist s-a încheiat în 1989, Ungaria a amânat deschiderea completă a dosarelor din cauza lipsei de voință politică puternică din partea guvernelor de până acum.

Cu excepția cercetătorilor, oamenii obișnuiți puteau solicita acces doar la propriile dosare sau la cele ale membrilor apropiați ai familiei, dar acum oricine va putea face căutări în baza de date online.

În perioada comunistă, serviciile secrete din Europa de Est, cum ar fi Stasi din Germania de Est sau Securitatea din România, dar și din Ungaria s-au bazat nu doar pe ofițerii de Securitate, ci și pe informatori și colaboratori recrutați din rândul cetățenilor dispuși  sau forțați prin șantaj să-și toarne semenii.

Aceștia erau recrutați prin amenințări, șantaj sau doar pentru recompense.

Comparații

Arhivele Istorice ale Securității Statului Maghiar (ABTL) gestionează arhivele fostelor servicii de securitate a statului, dosare care conțin numele a 50.000 până la 60.000 de colaboratori.

Directorul său, Bendeguz Gergo Cseh, a salutat publicarea dosarelor din epoca comunistă, bazată pe o lege adoptată de parlament în septembrie, drept un „pas istoric” și a spus că aceasta merge mai departe decât în ​​alte părți ale fostului bloc estic.

Polonia și-a deschis arhivele mult mai devreme, dar nu permite căutări deschise și nerestricționate, așa cum va fi cazul acum în Ungaria.

Germania a adoptat, de asemenea, o abordare mai restrictivă în legea din 1991 privind deschiderea dosarelor Stasi, în timp ce în Republica Cehă nu toate fișierele au fost încărcate într-o bază de date online.

Cum se va face desecretizarea

Legea maghiară prevede că înțelegerea trecutului și transparența instituțiilor publice sunt „condiții prealabile esențiale” pentru funcționarea unui stat democratic.

Publicarea a patru tipuri de fișiere va avea loc în două etape, începând pe 4 noiembrie. În acea zi din 1956, tancurile sovietice au intrat în Budapesta pentru a înăbuși o revoltă pro-democrație care începuse pe 23 octombrie.

Unele detalii ale fișierelor vor fi redactate pentru a proteja informațiile personale sensibile, inclusiv dosarele medicale, dependențele și orientarea sexuală.

Citește și:

Tovarășii „mai egali” decât ceilalți. Despre inegalitățile din perioada comunistă