Cine sunt judecătorii CCR care susțin că „ÎCCJ a încălcat separația puterilor în stat” în conflictul Bolojan-Savonea

Pe lângă decizia majorității judecătorilor CCR, au mai existat două opinii separate și una concurentă.

Alex Tudor - senior editor
Cine sunt judecătorii CCR care susțin că „ÎCCJ a încălcat separația puterilor în stat” în conflictul Bolojan-Savonea

sursa: CCR.ro

Pe lângă decizia majorității judecătorilor CCR, au mai existat două opinii separate și una concurentă.

Curtea Constituțională a României (CCR) a publica motivarea deciziei prin care au respins solicitarea lui Ilie Bolojan de constatarea a unui conflict juridic de natură constituțională între guvern și Înalta Curtea de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea. Disputa a vizat restanțele salariale ale magistraților. ÎCCJ a obținut în instanță o hotărâre definitivă prin care guvernul a fost obligat să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, aproximativ cinci miliarde de lei către magistrați. Ilie Bolojan a apreciat că ÎCCJ a făcut „o ingerință directă în activitatea executivă a statului” și s-a adresat CCR.

Majoritatea judecătorilor CCR au respins, însă, solicitarea acestuia.

„Curtea constată că aspectele supuse controlului Curții Constituționale vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate în litigiul de contencios administrativ în care sunt părți Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul, aspecte care pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu în cadrul exercitării atribuției Curții Constituționale de a soluționa conflicte juridice de natură constituțională”, se arată în motivarea CCR.

Judecătorii care au respins cererea lui Ilie Bolojan au mai precizat că CCR observă faptul că „pretinsul conflict juridic de natură constituțională” a pornit de la nerespectarea de către Guvern „a propriului cadru normativ stabilit prin ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului privind îndeplinirea obligațiilor care îi incumbă prin titluri executorii, respectiv a calendarului de eșalonare/reeșalonare pe care, în mod unilateral, Guvernul însuși l-a stabilit”.

„Or, problema care se pune în cauză nu este dacă statul poate eșalona plata unor sume stabilite prin titluri executării, ci dacă statului îi este permis să nu respecte regulile pe care el însuți le-a instituit”, se mai arată în motivare.

Judecătorii au mai adăugat că CCR nu este competentă să verifice din punct de vedere al legalității sau al constituționalității o hotărâre judecătorească.

„Curtea constată că, în realitate, este chemată să cenzureze modul în care instanța judecătorească a interpretat și a aplicat dispozițiile de lege incidente în cazul concret dedus judecății, în care părți sunt Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul. Or, a proceda în acest mod echivalează cu transformarea Curții Constituționale într-o instanță de reformare a hotărârilor judecătorești, ceea ce contravine ordinii constituționale, statului de drept și prevederilor legale în vigoare”, mai susțin judecătorii.

Astfel, concluzia acestora a fost că motivele invocate pentru soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu pot forma obiectul unei astfel de cereri, pentru că depășesc sfera de competență a CCR.

Cu ce nu a fost de acord judecătorul propus de UDMR

Judecătorul Csaba Asztalos a avut o opinie concurentă la motivarea majorității colegilor. Acesta a precizat că este de acord cu soluția adoptată, însă că aceasta trebuia să țină cont de alte argumente.

Csaba Asztalos susține că soluționarea unei anumite cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, „astfel cum s-a încercat în cauza de față”, ar reprezenta o ingerință în procesul de justiție. Are, însă, și o remarcă.

„În schimb, astfel cum am precizat mai sus, în ipoteza în care a fost dezvoltată o paradigmă de tip jurisprudențial contrară Constituției, independent de existența unei cauza individuale aflate pe rolul unei instanțe judecătorești, atribuția Curții prevăzută la art. 146 lit. e) din Constituție devine remediul juridic prin mijlocirea căruia se poate restabili starea de incompatibilitate”, a scris Csaba Asztalos.

Tot el a mai adăugat că principiul loialității constituționale impune colaborarea între puterile statului, în sensul că „niciuna dintre acestea – nici chiar puterea judecătorească – neputând să acționeze cu încălcarea Constituției, respectiv a principiului separației puterilor în stat sau a competențelor stabilite de Constituție în materie de politică bugetară”.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat separația puterilor în stat”

Au existat, de asemenea, și trei opinii separate. Una dintre ele a fost semnată la comun de Simina Tănăsescu, șefa CCR, și de Dacian Dragoș.

Cei doi au susținut că solicitarea lui Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională trebuia admisă, pentru că „Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat separația puterilor în stat”. Totodată, aceștia au mai adăugat că ÎCCJ a „împietat asupra competențelor exclusive ale Guvernului și, respectiv, Parlamentului în materie bugetară”.

Simina Tănăsescu și Dacian Dragoș mai susțin că situația analizată reprezintă un blocaj instituțională „de vreme ce presupune obligarea puterii executive și, respectiv, a puterii legislative la alocarea imediată și integrală în bugetul de stat (…) a unor sume de bani necesare achitării unor datorii constatate prin hotărâri judecătorești definitive, care constituie titluri executorii scadente în anul 2026, indiferent de veniturile existente la bugetul de stat și de orice alte cheltuieli scadente în același an bugetar”.

Cei doi mai notează că guvernul a prevăzut sume pentru plata restanțelor salariale în proiectul bugetului ÎCCJ pe anul 2026, dar că aceste sume au fost diminuate prin amendamente admise în Parlament.

„Punerea la dispoziția unor ordonatori de credite a unor fonduri care depășesc creditele bugetare aprobate prin lege nu poate fi asigurată de nicio autoritate executivă fără încălcarea art. 138 alin. (5) din Constituție și înfrângerea voinței expres manifestate de Parlament, indiferent că există sau nu hotărâri judecătorești cu valoare de titluri executorii.

Chiar dacă Guvernul ar putea înainta inițiative legislative în materie bugetară în baza unei hotărâri judecătorești, finalitatea obținerii fondurilor nu ar putea fi atinsă, căci este necesară aprobarea Parlamentului prin lege”, mai scriu cei doi.

Aceștia concluziona că sesizarea trebuia admisă și trebuia constatată existența unui conflict de natură constituțională.

„Deoarece stabilirea printr-o hotărâre judecătorească a unei obligații de rectificare a bugetului de stat în sarcina autorității executive și, respectiv, a Parlamentului României reprezintă o încălcare a competenței constituționale a celor două autorități în materie bugetară și o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești, cu
afectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor în stat”, se mai arată în opinia celor doi.

„Curtea Constituțională a lăsat Guvernul și, indirect, Parlamentul fără niciun mijloc constituțional de apărare a propriilor competențe”

O altă opinie separată a fost cea a Iulianei Scântei, care, de asemenea, a precizat că solicitarea lui Ilie Bolojan trebuia admisă. Totodată, aceasta a precizat că CCR nu a analizat adevărata problemă de drept constituțională: poate o autoritate publică, precum ÎCCJ, folosind o acțiune în justiție, să obțină „nu numai controlul respectării obligațiilor administrative de executare, ci și predeterminarea rezultatului unei proceduri bugetare rezervate Guvernului și Parlamentului și să transforme, astfel, această obligație generală într-un „ordin” adresat Legislativului și Executivului, cu termen de 10 zile și penalități zilnice, de a modifica legea bugetului național de stat în favoarea propriului buget?”.

Iulia Scântei a mai notat în opinia sa că au existat două situații de blocaj instituțional în această situație, deși ÎCCJ și judecătorii CCR care au respins în majoritate solicitarea lui Ilie Bolojan susțin că „nu a existat blocaj instituțional”.

Judecătoarea adaugă faptul că prima situație de blocaj a fost determinată „de impasul în asigurarea resurselor financiare pentru plata creanțelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”. O altă dimensiune a blocajului determinat de demersul judiciar al ÎCCJ este cea procedurală, pe care judecătorii care au votat în majoritate „a ignorat-o de asemenea”, mai scrie Iuliana Scântei.

Aceasta mai spune despre colegii săi care au respins solicitarea lui Ilie Bolojan că au lăsat Guvernul și Parlamentul fără niciun mijloc de apărare a propriilor competențe.

„Pentru Guvern, subsecvent soluționării cauzei în fond și în recurs, nu mai exista niciun mecanism de autoreglare, ci doar un veritabil blocaj instituțional. Calea de atac a recursului se judecă chiar de ordonatorul de credite ÎCCJ, care este reclamantă. Nicio altă instanță nu putea fi sesizată, recuzarea fusese respinsă și nicio procedură parlamentară nu este prevăzută de Constituție pentru a înlătura un titlu executoriu. Prin urmare, această situație a determinat un blocaj instituțional insurmontabil pentru Guvern și, indirect, prin efectele generate, pentru Parlament, iar singura autoritate care putea restabili ordinea constituțională era Curtea Constituțională.

Or, prin declararea inadmisibilă a cererii de conflict juridic formulate de prim-ministru, Curtea Constituțională a lăsat Guvernul și, indirect, Parlamentul fără niciun mijloc constituțional de apărare a propriilor competențe. Curtea Constituțională a abandonat competența soluționării conflictului juridic de natură constituțională dintre puterea executivă și cea legislativă, pe de o parte, și puterea judecătorească reprezentată de ÎCCJ, pe de altă parte, în beneficiul uneia dintre autoritățile implicate în conflict (ÎCCJ), contrar Constituției”, a mai notat Iulia Scântei.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.