Nouă ani într-o închisoare din China. Povestea Alinei Apostol și lupta fără sfârșit pentru întoarcerea în România

Deși justiția română a aprobat transferul ei încă din 2023, femeia se află în continuare într-o închisoare din China.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Nouă ani într-o închisoare din China. Povestea Alinei Apostol și lupta fără sfârșit pentru întoarcerea în România

Deși justiția română a aprobat transferul ei încă din 2023, femeia se află în continuare într-o închisoare din China.

Alina-Irina Apostol se află de aproape nouă ani într-o închisoare din China, unde a fost condamnată pentru fraudă bancară. Românca a fost arestată în decembrie 2017, iar doi ani mai târziu a primit o pedeapsă de 13 ani și jumătate de închisoare. Deși o instanță din România a dispus transferul ei încă din 2023, femeia se află în continuare în detenție în China. Autoritățile chineze condiționează transferul de plata unor despăgubiri, în timp ce familia și apropiații acuză statul român că nu a făcut suficiente demersuri pentru a o aduce acasă.

Alina Apostol era absolventă a Facultății de Litere din București și lucra ca traducătoare pentru o firmă din China. Avea 28 de ani când a fost arestată, pe 21 decembrie 2017, în provincia Fujian. Anchetatorii chinezi au acuzat-o că făcea parte dintr-o grupare implicată într-o fraudă cu carduri bancare.

Din acel moment, viața româncei s-a schimbat. Au urmat aproape doi ani de arest preventiv, un proces în China și o condamnare pe care femeia a contestat-o, susținând că nu a participat la fraudă.

Cum a ajuns Alina Apostol să fie condamnată pentru fraudă bancară

Totul a început în septembrie 2017. Un cetățean chinez, Lin Zhiwei, a înființat un hotel în orașul Shishi, pe numele unui alt inculpat. Ulterior, a încheiat un contract cu firma Huanhui Consulting Shanghai, prin intermediul căreia putea efectua tranzacții cu un aparat POS. Anchetatorii susțin că, la începutul lunii decembrie 2017, un membru al grupării i-a înmânat Alinei Apostol un card bancar invalid, emis de banca croată PBZ. Românca ar fi transportat cardul în orașul Jinjiang, unde s-a întâlnit cu un cetățean sirian. Potrivit procurorilor chinezi, ea i-ar fi făcut legătura acestuia cu alți membri ai grupării.

În zilele de 13 și 14 decembrie 2017, gruparea ar fi folosit cardul pentru a efectua tranzacții frauduloase prin aparatul POS. Operațiunile au fost realizate offline, fără verificarea obișnuită în timp real a tranzacțiilor. Astfel, susțin anchetatorii, au fost încasați aproximativ 1,7 milioane de yuani, echivalentul a circa 200.000 de dolari la momentul respectiv. Banii ar fi fost împărțiți între persoanele implicate.

Pe 18 decembrie, gruparea ar fi încercat o nouă operațiune, de această dată în valoare de 28 de milioane de yuani, adică aproximativ 3,8 milioane de dolari. Tranzacția nu a fost finalizată, după ce compania a descoperit tentativa de fraudă.

Trei zile mai târziu, pe 21 decembrie 2017, Alina Apostol a fost arestată alături de mai mulți cetățeni chinezi și de un sirian.

După aproape doi ani de detenție preventivă, pe 15 iulie 2019, Tribunalul din Shishi a condamnat-o la 13 ani și șase luni de închisoare. Hotărârea a rămas definitivă pe 12 octombrie 2019, după judecarea căii de atac la Tribunalul din Quanzhou.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a stabilit o amendă de 400.000 de yuani, echivalentul a aproximativ 58.000 de dolari la cursul indicat în documentele vremii. Alina Apostol a fost obligată și la plata unor despăgubiri de aproximativ 1,55 milioane de yuani, echivalentul a 217.000 de dolari, în solidar cu alți inculpați.

Cum s-a apărat Alina Apostol. Românca susține că a fost victima unei înscenări

Alina Apostol a negat implicarea în frauda bancară pentru care a fost condamnată. Într-o scrisoare trimisă din penitenciar, femeia susține că acuzațiile împotriva ei au fost rezultatul unei înscenări puse la cale de cetățeni chinezi și un sirian. Românca afirmă că nu a participat la operațiunile frauduloase. Poziția sa este susținută și de Marius Balo, profesorul român care a petrecut opt ani în detenție în China și care militează pentru transferul ei în România.

Într-un interviu acordat Libertatea, Balo a declarat că Alina Apostol nu și-a recunoscut niciodată vinovăția. El susține că femeia a fost condamnată pentru faptele altor persoane.

Dincolo de acuzațiile penale, Alina Apostol a descris în scrisorile trimise familiei dificultățile vieții din penitenciar. Într-o scrisoare din 25 iunie 2020, adresată părinților și Ambasadei României în China, femeia povestea că se simțea izolată și că avea acces limitat la informații din exterior. Ea le cerea părinților să îi scrie cât mai des și spunea că îi lipsesc limba română, familia și lucrurile obișnuite de acasă.

„Tot ce îmi doresc este să mă întorc în țară, vă implor să faceți toate demersurile necesare!”, scria Alina Apostol.

În aceeași scrisoare, femeia mulțumea Ambasadei României pentru sprijin și solicita ajutor pentru a putea vorbi la telefon cu familia.

Marius Balo susține că starea de sănătate a româncei s-a deteriorat în anii de detenție. Potrivit acestuia, Alina ar fi suferit din cauza alimentației insuficiente, ar fi leșinat în repetate rânduri și ar fi rămas fără mai mulți dinți. El a vorbit și despre munca epuizantă din penitenciarele chineze, descriind programe care pot ajunge la 16 ore pe zi.

Ministerul Justiției a prezentat însă o situație diferită. Într-un comunicat din 3 noiembrie, instituția a precizat că, potrivit controalelor medicale efectuate în China, nu au fost constatate probleme de sănătate deosebite. Ministerul a mai transmis că reprezentanții Ambasadei României efectuează vizite în penitenciar, mențin lunar contactul telefonic cu femeia și au obținut suplimente alimentare pentru aceasta.

Șapte ani de demersuri pentru transfer. Ce au făcut autoritățile române din 2019 până în prezent

Primul demers oficial pentru aducerea Alinei Apostol în România a fost făcut în octombrie 2019. Atunci, potrivit Ministerului Justiției, România a transmis autorităților chineze o solicitare de transfer. Procedura a continuat în anii următori, dar fără un rezultat concret.

În 2023, cazul a ajuns într-o nouă etapă. Pe 8 martie, Curtea de Apel București a recunoscut hotărârea pronunțată în China și a adaptat pedeapsa la legislația românească. Instanța a stabilit o pedeapsă de nouă ani și patru luni de închisoare și a dispus transferarea Alinei Apostol într-un penitenciar din România. Hotărârea nu a anulat condamnarea chineză și nici nu a obligat China să accepte transferul. Pentru ca femeia să ajungă în țară, era necesar și acordul autorităților de la Beijing.

În noiembrie 2023, cazul a atras din nou atenția publică, după ce Marius Balo a început să militeze pentru aducerea Alinei Apostol în România. Fostul deținut a acuzat autoritățile române de lipsă de implicare și a susținut că demersurile s-au limitat prea mult la schimburi de documente și corespondență.

La acel moment, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a respins acuzațiile. Ea a declarat că instituțiile române făcuseră demersurile legale posibile, dar că decizia privind transferul aparținea autorităților chineze.

În 2024, Ministerul Justiției a transmis că România purtase o corespondență constantă cu autoritățile chineze. Instituția a explicat însă că plata amenzii și a despăgubirilor reprezenta un obstacol în finalizarea procedurii.

În august 2024, tatăl Alinei Apostol a efectuat o plată reprezentând contravaloarea amenzii penale, potrivit Ministerului Justiției. După această plată, autoritățile chineze au reluat analiza dosarului.

Un nou pas a fost făcut în februarie 2025, când reprezentanții ministerelor Justiției din cele două țări au discutat prin videoconferință. Autoritățile chineze au comunicat că instanța competentă acceptă adaptarea pedepsei potrivit legislației românești. Cu toate acestea, transferul a rămas blocat.

Pe 3 noiembrie, Ministerul Justiției a explicat că autoritățile chineze condiționează în continuare transferul de plata despăgubirilor restante. Instituția susține că nu poate achita din fonduri publice obligațiile financiare stabilite în sarcina unei persoane condamnate. De asemenea, nu poate modifica sau negocia direct cuantumul unei despăgubiri stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

O altă dificultate este lipsa unui tratat între România și China privind transferarea persoanelor condamnate. Cooperarea se realizează pe baza reciprocității și a acordului dintre cele două state.

Între timp, cazul a ajuns și în Parlament. Pe 10 noiembrie, Comisia pentru politică externă a Senatului a discutat situația Alinei Apostol, în prezența lui Marius Balo și a unor reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Justiției. Președintele comisiei, Titus Corlățean, a anunțat că vor fi organizate audieri oficiale, la care să participe conducerile celor două ministere.

Pe 12 noiembrie, ministrul Afacerilor Externe a discutat cu familia româncei și a promis intensificarea eforturilor diplomatice.

Cel mai recent demers a fost anunțat pe 16 noiembrie. Ministerul Justiției a transmis Chinei o nouă solicitare pentru organizarea unei videoconferințe. Dacă ar executa întreaga pedeapsă stabilită în China, Alina Apostol ar urma să fie eliberată pe 20 iunie 2031. În România, pedeapsa adaptată, de nouă ani și patru luni, ar ajunge la termen în aprilie 2027.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.