Kovesi, 20 de ani la vârful justiției și o lungă listă de controverse. Scandalurile care i-au marcat cariera

Laura Codruța Kövesi și-a încheiat mandatul la șefia Parchetului European (EPPO) și a predat funcția fostului său adjunct. După 20 de ani la conducerea Parchetului General, a DNA și a EPPO, bilanțul său include zeci de condamnări la nivel înalt, dar și controverse majore. Printre acestea se numără dosarele Revoluției și Microsoft, revocarea din funcție, disputa pe teza de doctorat și tensiunile diplomatice europene.

Stefan Lupu - Reporter special
Kovesi, 20 de ani la vârful justiției și o lungă listă de controverse. Scandalurile care i-au marcat cariera

Laura Codruța Kovesi FOTO INQUAM PHOTOS/Virgil Simonescu

Laura Codruța Kövesi și-a încheiat mandatul la șefia Parchetului European (EPPO) și a predat funcția fostului său adjunct. După 20 de ani la conducerea Parchetului General, a DNA și a EPPO, bilanțul său include zeci de condamnări la nivel înalt, dar și controverse majore. Printre acestea se numără dosarele Revoluției și Microsoft, revocarea din funcție, disputa pe teza de doctorat și tensiunile diplomatice europene.

Laura Codruța Kövesi a condus succesiv cele mai importante trei parchete accesibile unui magistrat român: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și, în final, Parchetul European (EPPO). Pe 1 noiembrie 2026, ea a predat ștafeta EPPO fostului său adjunct, procurorul german Andrés Ritter. Încheierea mandatului european marchează 20 de ani de carieră la nivel înalt, o perioadă dominată de succese notabile, dar și de controverse.

Numită Procuror General al României în 2006 de președintele Traian Băsescu (în ciuda unui aviz negativ din partea CSM) și reînvestită în 2009, Kövesi a preluat ulterior șefia DNA în 2013. Primul ei mandat la anticorupție a fost asumat politic printr-un acord între președintele de atunci și guvernul Victor Ponta, acord care a scindat alianța USL. În 2016, președintele Klaus Iohannis a reînvestit-o în funcție, dar tot el a semnat și decretul de revocare doi ani mai târziu. Ulterior, ea a câștigat un proces la CEDO. Atunci, instanța europeană a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil în procedura demiterii.

Bilanțul la DNA: Demnitari condamnați și eșecuri răsunătoare

În intervalul mai 2013 – iulie 2018, sub conducerea ei, procurorii DNA au trimis în judecată 68 de demnitari. Dintre aceștia, 14 au fost miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și un europarlamentar. Doar în 2017 au fost obținute 713 condamnări definitive. Rata achitărilor a variat în jurul a 10-12%, iar sechestrele asigurătorii au depășit bariera de două miliarde de euro.

În spatele cifrelor, imaginea publică a fost afectată de „spectacolul cătușelor” și de achitările obținute în instanță de personaje politice grele, precum Victor Ponta, Dan Șova, Toni Greblă și Călin Popescu Tăriceanu (în luna mai 2018).

Mai mult, DNA a fost implicată în scandaluri uriașe, cel mai notabil fiind eșecul din dosarul Microsoft. Șapte foști miniștri, acuzați de fapte de corupție privind licențele software, au scăpat prin prescripție. Kövesi a recunoscut o „culpă” a DNA și a sesizat Inspecția Judiciară, însă a respins cererile de demisie, într-o dispută publică aprinsă cu procuroarea de caz, Mihaiela Iorga.

Alte puncte critice au vizat filiala DNA Ploiești, unde procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu („Portocală”) au fost acuzați de fabricarea de probe, dar ulterior au fost achitați definitiv de Înalta Curte (2024), scrie antena3.ro.

Controverse interne: Iliescu, protocoalele cu SRI și plângerile penale

La Parchetul General, Laura Codruța Kövesi a blocat inițial ancheta împotriva fostului președinte Ion Iliescu. În decembrie 2007, ea a infirmat începerea urmăririi penale în Dosarul Mineriadei, și a invocat erori de procedură comise de anchetatori. Dosarul a fost reluat abia după condamnările României la CEDO, însă Ion Iliescu a murit în 2025 fără nicio sentință finală.

Relația parchetelor cu Serviciul Român de Informații (SRI) a reprezentat o altă vulnerabilitate a mandatului său. Protocolul de colaborare semnat cu SRI în 2009 a fost declarat parțial neconstituțional în 2019 de Curtea Constituțională. O lovitură și mai dură a venit în 2016, când CCR a stabilit că SRI nu are atribuții de cercetare penală, decizie care a privat DNA de principalul instrument pentru interceptări. Această apropiere instituțională a fost intens dezbătută public, alimentată de faimoasa sintagmă a „câmpului tactic” rostită de un general SRI și de prezența șefei DNA la petreceri de protocol alături de lideri politici, episoade confirmate ulterior.

În plan personal, ea a fost victima unei operațiuni de spionaj cibernetic instrumentată de firma israeliană Black Cube în 2016, dar anchetatorii DIICOT nu au stabilit cine a finanțat operațiunea. Mai târziu, ea a fost vizată de o plângere din partea fugarului Sebastian Ghiță, care a acuzat-o că a cerut mită pentru repatrierea lui Nicolae Popa. Dosarul a fost instrumentat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în perioada campaniei sale pentru EPPO, fiind în final clasat în 2023 pe motiv că faptele nu au existat.

Nici mediul academic nu a rămas neatins de controverse. CNATDCU a examinat teza ei de doctorat și a identificat „împrumuturi neautorizate” pe aproximativ 4% din lucrare. Consiliul a refuzat însă să îi retragă titlul de doctor, concluzionând că lucrarea nu se ridică la standardele specifice, dar nu constituie un plagiat în sensul legii.

Mandatul la Parchetul European: Investigații de miliarde și conflicte diplomatice

La conducerea EPPO (2019-2026), Laura Codruța Kovesi a preluat o structură de la zero și a lăsat-o cu peste 3.600 de dosare active, cu prejudicii suspectate de 67,27 miliarde de euro. Potrivit estimărilor, peste 500 dintre aceste dosare privesc România.

Totuși, mandatul european nu a fost lipsit de presiuni. Cel mai vizibil dosar a fost „Pfizergate”, preluat de la justiția belgiană, care analizează achiziția de vaccinuri anti-COVID direct de la vârful Comisiei Europene de către Ursula von der Leyen. Investigația a atras chiar și o plângere penală împotriva procuroarei-șefe.

Dincolo de anchete, funcționarea EPPO a generat tensiuni diplomatice majore. Guvernul din Slovenia a blocat inițial numirea procurorilor europeni delegați, Biroul din Bulgaria s-a confruntat cu demisii în masă cu procurori care invocau un mediu de lucru „toxic”, iar autoritățile din Grecia au limitat mandatele procurorilor de la cinci la doi ani, decizie calificată de Kövesi drept „cea mai flagrantă tentativă de intimidare” a instituției pe care a condus-o.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.