Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European. Ce bilanț lasă după șapte ani

Laura Codruța Kovesi își încheie vineri, 30 octombrie, mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European , instituție pe care a condus-o încă de la înființare. În urma sa rămâne o structură care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro și care și-a extins considerabil activitatea în ultimii ani. Fosta șefă a DNA atrage însă atenția că rezultatele obținute nu garantează viitorul instituției, avertizând asupra presiunilor politice, lipsei de personal și finanțării insuficiente.

De la 1 noiembrie, conducerea Parchetului European va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani. Acesta a ocupat până acum funcția de procuror-șef european adjunct și face parte din structura instituției încă din primii ani de funcționare, scrie News.ro.

Kovesi a devenit primul procuror-șef european în octombrie 2019, după ce condusese Direcția Națională Anticorupție din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021. Instituția are competența de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.

Peste 3.600 de anchete active și prejudicii estimate la 67,27 miliarde de euro

Bilanțul activității EPPO arată o creștere semnificativă a numărului de investigații. Potrivit datelor din raportul anual pentru 2025, instituția avea 3.602 anchete active la sfârșitul anului trecut, față de 515 în 2021.

Valoarea prejudiciilor suspectate în dosarele aflate în desfășurare a ajuns la 67,27 miliarde de euro. Este important de precizat că suma reprezintă valoarea estimată a prejudiciilor investigate, nu bani recuperați și nici fraude confirmate definitiv de instanțe.

Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent. În cauzele soluționate prin verdict, rata condamnărilor a fost de aproape 95%.

Comisia Europeană a evaluat pozitiv activitatea instituției, apreciind că EPPO funcționează eficient. Raportul de evaluare a evidențiat însă și probleme legate de resursele umane și financiare, dar și de colaborarea cu autoritățile judiciare naționale.

Kovesi avertizează asupra presiunilor politice și a lipsei de personal

Într-un interviu acordat publicației POLITICO înainte de încheierea mandatului, Laura Codruța Kovesi a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă Parchetul European și despre riscurile care pot afecta independența instituției.

Ea consideră că menținerea independenței și credibilității EPPO va fi una dintre principalele provocări pentru succesorul său. Printre problemele semnalate se numără finanțarea insuficientă, întârzierile administrative și conflictele de competență cu autoritățile judiciare naționale, care pot încetini sau bloca anumite investigații.

Potrivit lui Kovesi, instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea disponibilă acoperă în prezent doar 180 de posturi. Fosta șefă a EPPO a criticat și atitudinea unor politicieni și oficiali europeni față de anchetele penale, susținând că sprijinul pentru independența justiției poate dispărea atunci când investigațiile ajung să vizeze interesele celor aflați în poziții de putere.

Kovesi a amintit și situația din Grecia, unde EPPO s-ar fi confruntat cu tentative de intimidare în contextul anchetelor privind presupuse fraude cu subvenții agricole. Întrebată despre posibilele conflicte de competență în cazul anchetei privind achiziția vaccinurilor anti-COVID, cunoscută drept „Pfizergate”, ea a refuzat să comenteze dosare concrete.

Ce va face Laura Codruța Kovesi după încheierea mandatului

Viitorul profesional al Laurei Codruța Kövesi rămâne, deocamdată, neclar. Întrebată despre planurile personale după plecarea de la conducerea Parchetului European, aceasta a evitat să ofere detalii și a preferat să păstreze atenția asupra activității instituției.
Kovesi a descris conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar a afirmat că nu ar schimba nimic dacă ar putea lua totul de la început.