' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Au trecut 11 ani de la tragedia din Colectiv, dar România nu a uitat de cele 65 de persoane decedate. Nici nu avea cum, fiindcă, timp de un deceniu, statul a făcut doar ajustări mici la legislația care a permis nenorocirea. Da, au fost actualizate ceva norme tehnice. Au fost modificate unele proceduri de avizare sau au fost emise ordine MAI care clarificau detalii administrative. Poate cel mai important aspect a fost că ISU a introdus controale mai stricte în anumite domenii. Dar toate aceste intervenții au fost fragmentate și, mai ales, lipsite de coerență. Specialiștii cred însă că aceste modificări au fost incapabile să schimbe modul în care România se protejează de incendii.
Abia în 2026, prin OUG 17 și modificările aduse Legii 307/2006, a apărut primul pachet legislativ major, comparabil ca impact cu ceea ce ar fi trebuit să existe imediat după Colectiv. A fost prima dată când statul a impus detectoare autonome de incendiu în locuințele colective noi. Măsura este banală în Europa, dar revoluționară pentru România, unde mii de oameni mor anual în case fără niciun fel de protecție. Este prima dată când proiectanții, executanții și diriginții de șantier primesc obligații clare și sancțiuni directe pentru nerespectarea cerințelor de securitate la incendiu. Este prima dată când cadrele tehnice sunt autorizate de Inspectoratul General, după criterii uniforme, nu prin proceduri opace.
Schimbarea decisivă a venit însă în zona spațiilor publice
Administratorii trebuie să anunțe ISU în 24 de ore dacă instalațiile de securitate la incendiu nu funcționează. Dacă defecțiunea nu poate fi remediată, ei trebuie să suspende activitatea în maximum 72 de ore (!!). Este regula care ar fi putut salva vieți în 2015, când clubul Colectiv funcționa cu improvizații și sisteme inexistente. Acordul de funcționare se emite acum doar după obținerea autorizației ISU. Abia acum, se poate vorbi despre dispariția definitivă a practicii care permitea deschiderea spațiilor publice „pe proprie răspundere”.
Termenele de emitere a avizelor se reduc la 15 zile calendaristice, iar documentațiile se depun exclusiv online. Inspectoratele pot redistribui dosarele între ele, astfel încât blocajele birocratice să nu mai țină în loc proiecte conforme. Prezența ISU la recepția lucrărilor devine obligatorie pentru clădirile mari. Nu contează că sunt centre comerciale, spitale, școli, parcări sau clădiri cu alte scopuri. Sancțiunile cresc, iar avertismentul dispare pentru contravențiile grave. Un alt aspect important este că plângerea împotriva procesului‑verbal nu mai suspendă sancțiunile complementare. Operatorii economici care ignoră regulile pot fi opriți din funcționare imediat.
Incendiile continuă să facă victime
În România, incendiile continuă să ucidă. În primele opt luni ale anului 2026, 127 de oameni au murit în incendii la locuințe — mai mulți decât în aceeași perioadă din 2025. Cifrele arată că, în ciuda tragediei din Colectiv și a promisiunilor politice, riscul rămâne uriaș. Iar prevenția este încă slabă.
România nu a stat complet pe loc după Colectiv, dar a mers cu pași mici. Parcă n-a avut curaj să schimbe sistemul. Să nu se ardă cu vreo schimbare prea …dură. OUG 17/2026 este prima intervenție legislativă care atinge toate verigile lanțului: dezvoltatori, proiectanți, executanți, administratori, operatori economici și autorități.
