Studiu al Funky Citizens despre reforma administrativă. Elena Calistru: „E nasol că harta după care suntem administrați e din 1968”

Funky Citizens a publicat un studiu de diagnostic privind necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României. Documentul nu propune o hartă nouă, ci analizează situația actuală a celor 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT).

Cifrele oficiale arată că țara funcționează cu 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune, o structură neschimbată în mod semnificativ din anul 1968.

Elena Calistru, reprezentanta Funky Citizens, a subliniat că dezbaterea publică s-a concentrat eronat pe simpla desființare a comunelor mici.

„E nasol că harta după care suntem administrați e din 1968. Nu asta e noutatea, o știe toată lumea. Noutatea e cât de mult s-a schimbat țara de sub ea. (…) Iritarea mea când aud că reforma înseamnă să comasăm 400 de comune, de preferat voluntar. E un început și e bine că există discuția. Dar economiile la buget adusă de asta sunt mărunțiș într-un deficit de 9%”, a notat Elena Calistru pe rețelele de socializare.

Declin demografic asimetric și incapacitate financiară

Datele agregate în studiul Funky Citizens relevă un declin demografic major. Populația a scăzut în 2.490 de UAT-uri (aproape opt din zece) în intervalul 2016-2025. Scăderea se manifestă asimetric: în sudul țării satele au coborât sub pragul de viabilitate, în timp ce în zonele de munte din vest așezările sunt deja mici prin specificul geografic.

În județul Teleorman, 96 din 97 de localități pierd locuitori. Creșterea populației se regăsește aproape exclusiv în coroanele (zonele din zona limitrofă – 35 km) marilor orașe. Procentul de 77% din localitățile cu un plus demografic se află la mai puțin de 35 de kilometri de o reședință de județ.

În plan financiar, situația este critică pentru o mare parte din administrațiile locale. Pentru anul 2025 arată că 30,9% din UAT-uri nu își acopereau nici cheltuielile salariale din venituri proprii. Doar 462 de primării, adică sub 15%, generează suficiente fonduri proprii pentru plata salariilor și a bunurilor și serviciilor.

Problema afectează inclusiv mediul urban: fără excluderea salariilor din învățământ și sănătate (acoperite din alte surse), 93% dintre orașe și toate municipiile și-ar susține salariile. În cazul comunelor, procentul urcă doar de la 70% la 74%. Studiul subliniază că aparatul minim al unei comune (primar, secretar, contabil, consiliu) generează costuri similare indiferent de mărimea populației.

Economia trasă de un singur județ și regiuni paralele

La nivel economic, România a recuperat din decalajul față de media europeană. Indicatorul a urcat de la 58% la 77% din PIB pe locuitor, dar creșterea este extrem de concentrată. Doar București-Ilfov depășește media europeană (181%), în timp ce regiunea Nord-Est se află la 47%.

Fiecare regiune de dezvoltare este susținută de un singur județ motor. Singura excepție este regiunea Centru, susținută de Brașov și Sibiu. Cele 41 de zone urbane funcționale concentrează 91% din locurile de muncă calificate.

O altă problemă identificată este fragmentarea regională a instituțiilor statului. Există opt hărți regionale paralele pentru diverse sectoare (dezvoltare, curți de apel, finanțe, drumuri, ape, urgențe, energie, statistică), cu sedii distribuite în 22 de orașe.

Organizația atrage atenția că reformele trebuie să aibă la bază capacitatea administrativă, nu economia la buget. Miza o reprezintă atragerea celor 60,2 miliarde de euro din fonduri UE, propuse pentru perioada 2028-2034.

„Reorganizarea fără investiții este o tăiere de costuri cu alt nume. Iar o reorganizare care se oprește la comunele mici, fără orașele care nu-și mai acoperă rangul și fără nivelul regional care lipsește, amână reforma în loc să o facă”, conchide studiul Funky Citizens.

Interesant în studiul realizat de Funky Citizens este faptul că nu se știe exact „Câți oameni locuiesc efectiv în fiecare localitate între recensăminte. Cât economisește o comasare: probabil mai puțin decât se crede, iar argumentul susținut de date este capacitatea, nu economia la buget. Și ce vor oamenii din comunele vizate.”.

Organizația a anunțat că va publica trei scenarii distincte de reorganizare administrativ-teritorială, bazate pe datele prezentate în acest studiu.

Întregul studiu poate fi citit aici.