După 45 de ani. Extrema dreaptă germană obţine preşedinţia Parlamentului regional din Saxonia-Anhalt

Încă din primul tur, 48 dintre cei 82 de deputaţi l-au votat pe Tobias Rausch, candidatul învestit de Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, 28 împotrivă și 5 abțineri, primind cu patru voturi mai mult decât se aştepta, transmit Reuters și BBC.

Înainte de vot, cei 39 de deputaţi ai AfD au primit în mod public doar susţinerea a cinci aleşi de la mica formaţiune de stânga radicală, prorusă, BSW.

AfD este considerată prorusă și antiimigrație, cu planuri de a segrega copiii refugiaților în școli, precum și intoleranță față de comunitatea LGBT.

În Saxonia-Anhalt, este clasificată și drept „extremistă de dreapta” de către serviciile de informații interne, o descriere respinsă de liderii partidului.

Până acum, membrii săi au stat la marginea dreaptă a parlamentului landului, dar înainte de sesiunea inaugurală de marți, a susținut cu succes că ar trebui să stea acum la centru.

După 45 de ani

De la al Doilea Război Mondial încoace, un partid de extremă dreapta nu a mai obținut postul de președinte al Camerei Reprezentanților, iar protestatarii din fața clădirii din Magdeburg au arborat pancarte pe care scria: „Niciodată nu mai este acum”.

Deși AfD a pierdut trei locuri pentru a obține majoritatea în alegerile de luna trecută, Rausch, în vârstă de 35 de ani, a câștigat confortabil votul de marți, cu sprijinul a 9 parlamentari din alte partide.

„Zilele barierelor politice ar trebui să fie de domeniul trecutului”, a declarat Rausch după vot, respingând consensul postbelic din politica germană de a nu colabora cu extrema dreaptă.

Semne de întrebare

Prezenţa unor transfugi în rândul celor 15 deputaţi ai Partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) al lui Merz, care cade în sondaje pe măsură ce AfD creşte, a ridicat semne de întrebare.

Acest vot dă tonul alegerii prevăzute în decembrie a şefului Guvernului regional, un post vizat de o figură de prim-plan în Saxonia-Anhalt a extremei drepte, Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani. El va încerca să obţină o majoritate absolută în adunare și are nevoie de votul a cel puţin trei deputaţi de la alte partide.

Nicio formaţiune nu a acceptat în mod deschis, pentru moment, să voteze cu el – nici măcar BSW.

Conducătorul în exerciţiu al landului, Sven Schulze, dă asigurări că „nimeni de la CDU nu va trece în vreun fel al AfD”. Aceste declaraţii sunt puse în dificultate de majoritatea mai mare decât cea aşteptată la momentul votului de alegere a preşedintelui Parlamenttului regional.

Promisiuni

Preşedintele Landtagului este însărcinat să conducă sesiunile parlamentare prin „Consiliul Înţelepţilor”, care stabileşte ordinea de zi şi dezbate probleme de procedură, şi să se ocupe de administrarea adunării.

„Uşa mea va fi deschisă, voi asculta, voi lua în serios diverse opinii şi voi încerca să iau decizii în mod transparent şi uşor de înţeles”, a promis Tobias Rausch, în vârstă de 35 de ani, în discursul său de învestire.

Familia sa se află în centrul unor suspiciuni de nepotism, iar tatăl său este vicepreşedintele AfD în Saxonia-Anhalt.

Liderul filialei regionale a Partidului Social Democrat (SPD, centru-stânga) Andreas Schmidt a denunţat drept „regretabilă” alegerea lui Rausch.

Seism politic

„Nu ne lăsăm intimidaţi”, a avertizat, la rândul său, într-o intervenţie în faţa membrilor adunării, şefa locală a Verzilor (ecologişti), Susan Sziborra-Seidlitz.

Triumful AfD în acastă regiune, la începutul lui septembrie, a provocat un seism în Germania şi l-a fragilizat pe cancelarul conservator Friedrich Merz, a cărui coaliţie cu SPD este subminată de certuri şi o popularitate la cel mai scăzut nivel.

AfD a obţinut apoi o a doua victorie consecutivă în Mecklenburg-Vorpommern (nord-est), în pofida faptului că, până la urmă, urmează să guverneze o coaliţie de stânga.

În cazul în care AfD reuşeşte să formeze un guverm în acest land, va fi o premieră a unei forţe politice naţionaliste în istoria postbelică a Germaniei.