Peste 1,46 milioane de dosare pe rol. Ce propun experții pentru a evita blocajul justiției

Mecanismul de normare a activității instanțelor, aplicat din septembrie 2026, ar putea duce, în lipsa unor măsuri complementare, la o așteptare de peste patru ani pentru repartizarea unui dosar nou la judecătorie în 2030, estimează Sovereign Institute for Liberty & Justice.

Normarea activității instanțelor ar putea duce, în 2030, la patru ani de așteptare pentru un dosar nou

Sovereign Institute for Liberty & Justice (SILJ) a publicat un raport de cercetare și evaluare preliminară de impact privind normarea activității instanțelor, mecanism prin care fiecărui judecător i se alocă un număr maxim de dosare.

Studiul, intitulat „O justiție dreaptă pentru tot cetățeanul și judecător”, analizează datele statistice ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru perioada 2021–2026 și propune 19 măsuri legislative și administrative menite să reducă volumul dosarelor care ajung la judecător și timpul de lucru alocat fiecărei cauze. Poziția Silviei Uscov, președinta organizației, a fost prezentată într-o postare publică pe Facebook.

„E o situație îngrijorătoare în justiție legată de normarea activității instanțelor”, a declarat Silvia Uscov. „Pe de o parte avem avantaje, faptul că ar asigura o calitate mai mare a actului de justiție și alinierea la standardele europene, dar pe de altă parte ne-am trezi într-un blocaj cu un timp de așteptare de 4 ani în 2030 până când un judecător se va uita pe dosarul cetățeanului. Adică situația pe care o avem la CEDO în prezent.”

Ce prevede normarea

Potrivit raportului, Secția pentru judecători a CSM a adoptat Hotărârea nr. 1642 din 9 iulie 2026, modificată prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026. Normele se aplică începând cu 15 septembrie 2026 și stabilesc o capacitate de referință de 288 de dosare pe judecător pe an la judecătorii, 192 la tribunale și 119 la curile de apel.

Aplicarea este etapizată. Capacitatea este de 200 de dosare până la 14 septembrie 2027, de 150 în anul următor și de 100 începând cu 15 septembrie 2028. Dosarele care depășesc capacitatea zilnică a instanței intră într-un registru de gestionare a fluxului de cauze și rămân în așteptarea repartizării.

SILJ susține că normarea poate contribui la creșterea calității actului de justiție și la alinierea la standardele europene, însă consideră că, aplicată ca măsură unică, mecanismul nu reduce numărul dosarelor, ci le transferă într-o listă de așteptare.

Volume și resurse

Instanțele din România au primit în 2025 aproximativ 2,48 milioane de dosare noi, cu 22,5% mai multe decât în 2021, și au soluționat 2,37 milioane de dosare. Diferența dintre intrări și ieșiri a dus la creșterea stocului de dosare aflate pe rol, de la 892.000 la 1 ianuarie 2021 la 1,33 milioane la 1 ianuarie 2026 și la aproximativ 1,46 milioane la 30 septembrie 2026.

Creșterea s-a concentrat la nivelul judecătoriilor. Numărul dosarelor noi a urcat de la 1,43 milioane în 2021 la 1,93 milioane, o creștere de 34,5%. În același interval, numărul judecătorilor în funcție a scăzut de la 4.590 la sfârșitul anului 2021 la 4.091 la sfârșitul anului 2023, iar la 31 decembrie 2025 erau 4.319 posturi ocupate, dintr-o schemă de 5.070.

Datele pentru primele nouă luni ale anului 2026 indică o accelerare a fluxului. Excluzând ncuviințările de executare, dosarele noi au crescut, în ritm anualizat, cu 10% la nivel național, cu 10% la judecătorii și cu 13% la tribunale. Rata de soluționare a judecătoriilor a coborât la 87,8%.

Durata proceselor crește

Durata medie de soluționare a dosarelor a crescut în ultimii ani. La judecătorii, excluzând ncuviințările de executare silită, durata medie a urcat de la 195 de zile în 2021 la 242 de zile în 2025. La tribunale, durata a crescut de la 217 la 262 de zile.

Pentru obiectele frecvente, creșterea este mai pronunțată. Un dosar de pretenții a durat, în medie, 305 zile în 2021 și 466 de zile în 2025. Plângerea contravențională a urcat de la 229 la 373 de zile, divorțul de la 286 la 374 de zile, iar partajul judiciar de la 576 la 811 de zile. Cererea de valoare redusă, procedură concepută ca una rapidă și scrisă, a ajuns de la 169 la 231 de zile.

Raportul arată că, în primele nouă luni ale anului 2026, durata medie a fost de 395 de zile pentru plngerile contravenționale, 493 de zile pentru pretenții și 861 de zile pentru partajul judiciar.

Proiecția pentru 2030

SILJ estimează că, dacă normarea rămâne singura măsură, iar capacitatea de referință scade la 100 de dosare pe judecător în septembrie 2028, timpul de așteptare al unui dosar nou până la repartizare ar putea ajunge la circa 18 luni la sfârșitul anului 2028, la 35 de luni la sfârșitul anului 2029 și la peste patru ani la sfârșitul anului 2030.

În acest scenariu, numărul dosarelor pendinte ar putea ajunge la 2,3 milioane. Raportul precizează că estimarea este una minimală: dacă ritmul de creștere al dosarelor noi din primele nouă luni ale anului 2026 s-ar menține, așteptarea ar putea ajunge la 83 de luni în 2030.

La capacitatea de 100, judecătoriile ar putea repartiza anual aproximativ 534.341 de dosare, față de 1.047.476 de dosare eligibile soluționate în 2025. Pentru a prelua fluxul actual la acest nivel de referință, ar fi necesari aproximativ 3.943 de judecători activi la judecătorii, echivalentul a 4.240 de posturi, față de 2.318 posturi prevăzute în schemă.

Raportul subliniază că întârzierea poate pune în discuție termenul rezonabil de soluționare a cauzelor, garantat de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cele 19 măsuri propuse

SILJ propune un pachet de 19 măsuri, dintre care 10 vizează reducerea numărului de dosare care ajung la judecător sau a timpului de lucru pe dosar. Printre acestea se numără transferul procedurilor necontencioase în afara instanței, către primării, registrul comerțului și notari, introducerea cererii de valoare redusă notariale pentru creanțe de până la 50.000 de lei și ridicarea pragului minim la ordonanța de plată.

Alte propuneri vizează taxa proporțională la plngerile contravenționale rutiere, verificarea prescripției extinctive la încuviințarea executării, consecințele asupra cheltuielilor de judecată pentru refuzul nejustificat al soluționării amiabile, comunicarea electronică obligatorie a actelor de procedură și aplicarea administrativă a dezlegerilor Înaltei Curți în cauzele repetitive.

CITEȘTE ȘI:

„Avocata AUR” nu se dă bătută în războiul cu cei doi judecători CCR pe care-i vrea revocați

Pachetul include, de asemenea, măsuri privind personalul și organizarea: angajarea celor 712 de asistenți de judecător solicitați de CSM, plus 300 de asistenți suplimentari la judecătoriile cu registru, ocuparea treptată a posturilor de judecător, extinderea competenței judecătorilor stagiari și un termen unic pentru deliberare, redactare și pronunțare.

Raportul mai propune formulare standardizate pentru cereri și apărări, echilibrarea încărcării între instanțe, consacrarea mecanismului de normare prin lege și recalibrarea capacității de referință, publicarea trimestrială a datelor statistice, evaluarea impactului legislației asupra volumului de dosare și utilizarea unui asistent de redactare bazat pe inteligență artificială, ca măsură complementară și condiționată.

Efectul estimat al pachetului

Potrivit modelului SILJ, aplicarea completă a pachetului ar putea elimina din flux aproximativ 258.000 de dosare pe an, adică 19% din fluxul judecătoriilor și 10% din cel al tribunalelor, raportat la 2025. Măsurile privind personalul ar putea crește capacitatea de repartizare cu aproximativ 12% la judecătorii.

În scenariul central, cu toate măsurile aplicate, cu excepția asistentului de redactare, și cu capacitatea de referință menținută la 150, timpul de așteptare la judecătorii ar fi de două luni în 2028, patru luni în 2029 și șase luni în 2030. Dacă posturile vacante ar fi ocupate treptat, așteptarea ar putea scădea la două luni în 2030.

Raportul estimează că, fără nicio măsură, dar cu menținerea capacității la 150, așteptarea la judecătorii ar ajunge la 25 de luni în 2030. Numai cu măsurile de personal, durata ar fi de 18 luni, iar numai cu măsurile legislative, de 10 luni.

Costul anual estimat al măsurilor de personal este de aproximativ 239 de milioane de lei. Costul recurent total al pachetului este estimat la 275–285 de milioane de lei pe an, din care 35–45 de milioane de lei ar reveni altor instituții decât instanțelor. Cincisprezece dintre cele 19 măsuri au cost nul, marginal sau pot fi acoperite prin redistribuire.

Solicitarea făcută autorităților

Silvia Uscov a declarat că măsurile ar trebui dezbătute într-un context larg, împreună cu corpurile profesionale și comisiile parlamentare, pe lângă Ministerul Justiției. „Sper ca aceste măsuri să fie dezbătute în context larg, inclusiv cu corpurile profesionale și comisii parlamentare, pe lângă Ministerul Justiției, cât mai curând”, a spus aceasta.

Raportul recomandă adoptarea unui singur pachet legislativ în 2027, înainte de 15 septembrie 2027, data la care capacitatea de referință ar urma să scadă la 150. SILJ consideră că deciziile privind posturile ar trebui luate etapizat, după măsurarea efectelor măsurilor deja aplicate.

Organizația mai solicită publicarea trimestrială, în format deschis, a datelor statistice judiciare și a datelor din registrul de gestionare a fluxului de cauze, pentru a permite evaluarea independentă a măsurilor aplicate.

„Haideți să găsim soluții împreună la această problemă care ne afectează pe toți”, a conchis Silvia Uscov în postarea sa de pe Facebook.