Compania de stat Nuclearelectrica (SNN) a oferit marți noi estimări privind funcționarea Centralei Nucleare (CNE) de la Cernavodă. Unitatea 2 va fi sincronizată la Sistemul Energetic Național (SEN) miercuri, 11 noiembrie 2026. Reactorul urmează să atingă puterea nominală joi, 12 noiembrie.
Reprezentanții companiei au precizat că manevrele de repornire și reconectare se realizează în condiții de siguranță maximă. Acestea respectă strict procedurile aplicabile ale CNE Cernavodă.
Acest anunț vine în contextul unei defecțiuni recente. Unitatea 1 a fost deconectată de la sistem în seara zilei de 9 noiembrie 2026. Problema tehnică s-a produs în partea clasică a reactorului, fără niciun impact asupra securității nucleare a instalației.
„Echipele de specialiști ale CNE Cernavodă desfășoară în prezent evaluări specifice și implementează planurile de remediere a situației. La acest moment, perioada de intervenție și remediere a defecțiunii este estimată la 2-4 zile, urmată de procedurile specifice pentru sincronizare și repornire”, a transmis compania.
Demiteri la vârful conducerii tehnice Nuclearelectrica
Aceste incidente repetate au provocat schimbări la nivelul conducerii SNN. Începând cu data de 1 decembrie 2026, Directorul Tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit din funcție.
Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a explicat decizia într-o declarație publică. El a menționat provocările climatice și indisponibilitățile temporare cauzate de sistemele tehnice auxiliare. Toate sistemele de protecție au funcționat impecabil. Securitatea nucleară a rămas intactă pe tot parcursul acestor evenimente.
„Cu toate acestea, frecvența acestor întreruperi a fost sub nivelul de excelență pe care ni le asumăm. Am decis numirea unui nou Director Tehnic la CNE Cernavodă și inițierea unui plan de remediere operațională. Această schimbare de leadership reflectă capacitatea organizației noastre de a acționa ferm pentru menținerea stabilității energetice”, a declarat Mihai Gioară.
Noua conducere tehnică va evalua absolut toate activitățile de mentenanță. Acestea vor fi aliniate la cele mai bune practici din industria nucleară internațională. O investigație separată va stabili cauza reală a incidentului de la Unitatea 1. Raportul final va fi comunicat ulterior.
Potrivit graficului publicat de Transelectrica, Unitatea 1 a avut producția redusă la zero marți, de la ora 18:00. Operatorul național a aplicat inițial o reducere de putere de 370 MW. Defecțiunea a fost localizată la sistemul de control al vidului de la condensatorul turbinei. În cursul aceleiași zile, reactorul funcționase la o putere de peste 570 MW. Puterea nominală a acestui reactor este de 706,5 MW.

Impactul secetei asupra producției nucleare
Oprirea reactoarelor nu reprezintă o problemă exclusiv tehnică. Ambele unități au fost oprite controlat în timpul verii din cauza debitului extrem de redus al Dunării. Unitatea 1 a fost oprită în siguranță pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august.
Funcționarea unui reactor presupune utilizarea unor volume uriașe de apă pentru răcire. Scăderea nivelului în bazinul de aspirație face imposibilă operarea. Repornirea Unității 2 a depins direct de o creștere susținută a nivelului apei pe fluviu. Precipitațiile din ultimele zile au permis în final reluarea treptată a producției.
Premierul Luca Niculescu s-a declarat optimist cu privire la îmbunătățirea situației.
„Suntem în luna noiembrie, plouă, debitul începe să fie ceva mai bun. În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și cu gaz în această iarnă, nu aș avea emoții prea mari”, a declarat șeful Guvernului.
Premierul a precizat că rezervele de gaz au ajuns la pragul european de 90%. El a anunțat convocarea apropiată a Comitetului Național pentru Energie. Guvernul pregătește măsuri de sprijin pentru plata energiei electrice sub formă de vouchere pentru persoanele vulnerabile.
Măsuri de criză prelungite pe fondul riscurilor meteorologice
În ciuda declarațiilor optimiste, Guvernul a prelungit măsurile de urgență. Transelectrica are dreptul legal să limiteze consumul marilor actori industriali până la 30 noiembrie. Operatorul de sistem poate sista oricând exporturile de energie electrică ale României în caz de criză. Această măsură a fost adoptată inițial pe 7 august și prelungită succesiv.
Un document oficial de fundamentare al Ministerului Energiei avertizează asupra riscurilor majore pentru luna noiembrie. Prognozele meteo confirmă un deficit pluviometric prelungit în prima jumătate a lunii.
„Prognozele pentru luna noiembrie indică, în special în a doua jumătate a lunii, posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate mai ridicată. Acestea vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în sistemul energetic național”, se arată în documentul citat de profit.ro.
Producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare. Specialiștii așteaptă un maxim de 2.000 MW, urmat de o scădere constantă din cauza reducerii perioadei de radiație solară. Grupurile pe cărbune pot funcționa doar o perioadă limitată la o capacitate maximă de 1.200 MW. Energia eoliană este de asemenea instabilă, cu maxime de 1.200 MW și minime de doar 50 MW.
Restricții masive în regiune și pericolul de dezechilibru
Analiza guvernamentală atrage atenția asupra consumului estimat la 8.500 MW în orele de seară (17:00 – 21:00). Nivelul ar putea crește semnificativ în cazul scăderii temperaturilor.
Situația regională complică posibilitățile de import ale României. Țările vecine au retras din exploatare mai multe unități nucleare majore. La centrala de la Kozlodui din Bulgaria, un grup nuclear este oprit până pe 19 noiembrie (minus 1.000 MW).
La centrala de la Temelin din Cehia, un grup este oprit până pe 19 decembrie (minus 1.000 MW). La centrala Paks din Ungaria sunt programate retrageri succesive. Capacitatea a fost redusă inițial cu 750 MW, apoi cu 1.000 MW. Până pe 29 decembrie se menține o reducere constantă de 500 MW.
Această criză regională de energie limitează direct opțiunile țării noastre. Ministerul Energiei avertizează asupra pericolului unui dezechilibru sistemic în orele de vârf de consum.
„În plus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave. Totodată, conform evaluării, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică″, concluzionează analiza oficială.