Cum războiul devine oportunitate

Președintele Vladimir  Zelenski, a publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui rus, Vladimir Putin. Zelenski spune ca Rusia este tot mai vulnerabilă în fața Ucrainei în ultimele luni și cere începerea imediată a negocierilor de pace. Îi propune lui Putin o întâlnire personală pe teren neutru, fără a indica însă o dată concretă.

Zelenski: ucrainenii salută atacul de la Sankt Petersburg

”Când ați ajuns la putere acum 26 de ani, mulți oameni din Ucraina aveau o atitudine pozitivă față de dumneavoastră și față de conducerea Rusiei”, scrie Zelenski la începutul scrisorii. ”Dar acea perioadă a trecut. Acum, marea majoritate a ucrainenilor consideră pozitiv faptul că dronele noastre cu rază lungă de acțiune au «vizitat» deschiderea forumului dumneavoastră din Sankt Petersburg și au parcurs peste o mie de kilometri”.

Zelenski enumeră apoi toate consecințele războiului pe care populația Rusiei le resimte: atacurile cu drone, lipsa combustibilului, inflația, pierderile uriașe de pe front, teama de mobilizare și caracterul limitat al resurselor disponibile.

Zelenski: Putin este sub presiune

„Noi, în Ucraina, nu dorim un război fără sfârșit”, scrie Zelenski. A venit momentul să se pună capăt conflictului și el crede că și majoritatea rușilor își doresc același lucru. Zelenski spune că știe de planurile lui Putin de a continua războiul și în 2027 și 2028. Totuși, consideră greșită ideea că ucrainenii sunt slabi sau că vor capitula. Propune o întâlnire personală pe teren neutru, de exemplu în Elveția, Turcia sau într-una dintre țările lumii arabe.

Punctul de plecare al negocierilor ar urma să fie actuala linie a frontului, scrie Zelenski. Prin aceasta, el reafirmă o concesie, deoarece Kievul a insistat mult timp ca Rusia să evacueze teritoriile ocupate. În același timp, solicită o încetare a focului pe durata negocierilor și implicarea SUA și a Europei. Sunt singurele părți capabile să ofere garanții de securitate eficiente atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia. Dacă Putin va alege să continue războiul, Ucraina își va continua lupta pentru existența sa.

Putin: ucrainenii nu mai vor să lupte

Răspusnul lui Putin a venit de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, cel ”vizitat” de dronele ucrainene cu rază lungă. ”Forțele Armate ale Rusiei avansează de-a lungul întregii linii de contact. Nu există niciun sector în care trupele ruse să nu fie în ofensivă.  În perioada recentă, efectivele Forțelor Armate ale Ucrainei s-au redus cu aproximativ 100.000 de militari, iar pierderile lunare se ridică la aproximativ 40.000 de persoane.  Mobilizarea forțată în Ucraina aduce aproximativ 15.000–16.000 de persoane pe lună. Aproximativ 20.000 de persoane dezertează lunar din Forțele Armate ale Ucrainei”. Potrivit lui Vladimir Putin, ”nimeni nu mai vrea să lupte”. Recent, armata rusă a adus sub controlul său aproximativ 2.400 de kilometri pătrați de teritoriu. Rusia controlează peste 85% din teritoriul așa-numitei Republica Populară Donețk (DPR), 100% din teritoriul așa-numitei Republica Populară Lugansk (LPR) și 80% din regiunea Zaporoje, a spus Putin.

Peskov: Poate fi pace mâine, dar cu o condiție

Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat: ”Dacă Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin, poate veni la Moscova”. Același Pesckov declarase, cu câteva zile înainte, că pacea in Ucraina este posibilă ”mâine”, dacă forțele ucrainene se retrag din ultimele zone pe care le mai ocupă în Donețk. O altă condiție a Rusiei, reamintită de agențiile internaționale, este: fără armistițiu pe perioada negocierilor, care trebuie să vizeze un tratat de pace și de refacere a arhitecturii europene de securitate.

Scrisoarea deschisă a președintelui Zelenski și reacția omologului rus și a echipei sale expun două realități diferite. The New York Times observă acest lucru și arată că Zelenski nu încearcă să deschidă negocieri, ci face un exercițiu de PR prin scrisoarea deschisă. Este ”o operațiune de comunicare care să scoată în evidență atacul ucrainean de la Sankt Petersburg și repercusiunile economice și psihologice asupra Rusiei”.

Elitele din Rusia, tot mai înclinate spre o pace cu concesii

În Rusia, atacurile cu drone de la Sankt Petersburg întaresc o nemulțumire. Pentru prima dată, personalități din cercurile apropiate puterii din Rusia au început să susțină în mod public încheierea rapidă a păcii, chiar dacă acest lucru ar presupune renunțarea la unele dintre revendicările esențiale ale Kremlinului. După cum scrie comentatorul rus Alexander Nosovich în Moskovsky Komsomolets, ”comunitatea experților este divizată între cei care doresc continuarea operațiunii militare speciale până la atingerea obiectivelor declarate și cei care consideră că este timpul să se pună capăt conflictului, deoarece cel mai grav scenariu nu este nici măcar înfrângerea, ci transformarea lui într-o operațiune militară specială fără sfârșit”.

Frustrarea din Rusia poate conduce în două direcții, arată o analiză publicată de UnHerd. Majoritatea populației pare înclinată să accepte un acord de pace bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualelor linii ale frontului. Dar o minoritate vocală dorește o escaladare radicală împotriva Europei, în încercarea de a readuce Statele Unite la masa negocierilor și de a-i intimida pe europeni pentru a accepta o pace în condițiile impuse de Rusia.

Europa merge pe calea sancțiunilor

În Europa, se vorbește în continuare despre exercitarea de presiuni asupra Rusiei pentru a accepta o încetare necondiționată a focului înainte ca negocierile concrete privind o soluționare pe termen lung să înceapă măcar. Moscova a respins categoric această cerință. Războiul poate continua pe termen nedefinit. Kievul și capitalele europene ar putea fi dispuse să accepte această situație, având în vedere discursul tot mai frecvent al oficialilor occidentali potrivit căruia Ucraina a ”schimbat cursul” evoluțiilor de pe câmpul de luptă.

Continuarea războiului din Ucraina ajuta la reînarmare

Cât de reala este această schimbare a cursului este discutabil, la fel ca și declarațiile lui Putin legate de situația de pe front. Războiul se duce pe frontul din Donbas și pe frontul propagandei. Însă continuarea războiului este un impuls pentru vastul program de relansare industrială prin înarmare în Europa. Este un impuls atât la nivel politic, al comunicării publice, cât și la nivel tehnologic și industrial. Un articol publicat pe 4 iunie de Institutul Kiel din Germania arată că susținerea Ucrainei în război este un drum cu dublu sens. ”Donatorii europeni intră acum la scară largă în finanțarea și producția de drone. Ca urmare, sprijinul pentru Ucraina devine din ce în ce mai mult un schimb bidirecțional: ajutorul financiar curge către Ucraina, în timp ce efectele de transfer tehnologic se întorc către Europa”.

Pentru luna aprilie 2026, cele mai mari alocări de fonduri pentru apărare în Europa s-au făcut pentru drone, inclusiv drone cu rază lungă de acțiune, cele pomenite în scrisoarea deschisă a lui Volodimir Zelenski. Războiul dronelor are cel mai mare potențial de escaladare și extindere – fapt care s-a văzut în urma incidentelor din Polonia, micile state baltice și, tot mai frecvent și mai grav, în România. Sunt incidente în cazul cărora poate funcționa negarea plauzibilă atât de către partea ucraineana, cât și de către cea rusa – cum că dronele sunt deviate de războiul electronic rus sau de antiaeriana ucraineană.

Cazul dronei ucrainene din Grecia

La o zi după exercițiul de comunicare al lui Volodimir Zelenski și reacția rusă, o altă dronă a apărut, de data aceasta una navală, în portul Constanța. Un incident similar a avut loc în Grecia, în luna mai. În Lefkada fost implicată o dronă ucraineană marină.

Inițial, ministrul grec al Apărării, a declarat că este vorba despre o dronă marină ”a unui stat străin”, având cel mai probabil legătură cu atacurile asupra petrolierelor din flota din umbră a Rusiei, în Marea Mediterană. Apoi, pe 2 iunie, guvernul grec a transmis o plângere la Kiev, exprimându-și îngrijorarea față de extinderea războiului ruso-ucrainean în Mediterana. Pe 21 mai, ministrul grec al Apărării a declarat că Ucraina trebuie să ofere explicații oficiale și scuze în legătură cu drona navală găsită în apropiere de Lefkada. Nikos Dendias a insistat că era vorba despre o dronă ucraineană, dar nu a citat public concluziile examinării efectuate după descoperire.