România, pe contrasens. UE luptă cu piața neagră de gambling, inclusiv făcând scut în jurul operatorilor legali, România îi închide și mută la negru miliarde

În timp ce Grecia, Belgia sau Italia își concentrează eforturile asupra operatorilor fără licență și a infrastructurii digitale care le facilitează accesul la clienți, România reduce accelerat dimensiunea sectorului reglementat. Mai exact, în trei ani, cu aproape 80%. Întrebarea-cheie pentru decidenți este simplă – dacă cererea nu dispare, ce fac pentru a nu o lăsa să se îndrepte către piața neagră?

Industria jocurilor de noroc traversează una dintre cele mai vizible schimbări de paradigmă din ultimii ani. Dacă până recent autoritățile încercau să combată operatorii ilegali prin blocarea unor site-uri sau prin sancționarea directă a companiilor fără licență, noua tendință europeană este mult mai ambițioasă – responsabilitatea este extinsă către întreaga infrastructură digitală care permite accesul la oferta ilegală.

România continuă să fie pe contrasens

În timp ce mai multe state europene își concentrează resursele pe combaterea pieței negre de jocuri de noroc, România continuă să fie pe contrasens și să își concentreze tirul intervențiilor asupra pieței licențiate. La 1 iunie 2026, pe piață mai operau doar 60 de companii, dat fiind că ONJN nu a mai autorizat aparate începând cu luna februarie, conform listelor publicate pe site-ul oficial de Oficiului.

De asemenea, doar 9 operatori cu licență pentru pariuri în cotă fixă își mai desfășoară activitatea, ca efect al legii care a scos sloturile din locațiile aflate în localitățile sub 15.000 de locuitori. Pentru a avea o imagine a micșorării pieței reglementate, în 2023, existau 301 organizatori de jocuri de noroc tradiţionale şi 37 de organizatori de jocuri de noroc la distanţă, iar  comprimarea pieţei jocurilor de noroc  a continuat susținut de atunci, după cum remarcă și Vlad Soare, președintele ONJN. Practic, în trei ani, piața reglementată s-a redus cu aproape 80%.

Alb vs negru

Cel mai recent exemplu al abordării care vizează piața ilegală vine din Grecia. Conform estimărilor guvernamentale, jocurile de noroc ilegale din Grecia generează o cifră de afaceri între 1,6 și 2 miliarde de euro anual, rezultând o pierdere de venituri fiscale estimată la aproximativ 600 de milioane de euro. Datele Comisiei Elene de Supraveghere și Control al Jocurilor de Noroc (EEEP) indică, de asemenea, că în 2024, aproximativ 800.000 de cetățeni greci, echivalentul a 9,5% din populație, au utilizat servicii de jocuri de noroc neautorizate cel puțin o dată.

Prin urmare, autoritățile au decis să înăsprească măsurile de control asupra operatorilor care încalcă regulile privind promovarea jocurilor de noroc. Iar sancțiunile pot ajunge până la 2 milioane de euro. Mesajul transmis de autoritățile elene este fără echivoc – avantajele competitive ale actorilor, care operează în afara cadrului legal trebuie eliminate.

Exemplul Greciei este doar cel mai recent într-un șir de reacții și dezbateri la nivel european care conturează o schimbare reală de paradigmă.

Modelul vestic

Belgia, Italia, Franța și Germania discută sau implementează deja mecanisme prin care responsabilitatea combaterii operatorilor ilegali este mutată dincolo de casele de pariuri și cazinourile fără licență, către infrastructura digitală, fără de care acestea nu ar putea funcționa. Google, Cloudflare, furnizorii DNS, operatorii telecom, platformele cloud sunt aduse în această luptă a autorităților europene, care consideră că simpla blocare a unor domenii nu mai este suficientă într-un ecosistem digital în care site-urile ilegale reapar aproape instantaneu pe adrese noi. În Belgia, sancțiunile pentru neconformare pot ajunge la 500.000 de euro pentru fiecare încălcare, iar modelul este urmărit atent în întreaga Uniune Europeană.

Și miza este uriașă. Potrivit datelor citate de autoritățile europene, la nivelul anului 2024 aproximativ 71% (peste 80 de miliarde de euro) din veniturile generate de gamblingul online în Uniunea Europeană provin deja din zona nereglementată, ceea ce transformă piața neagră într-un adversar mai mare decât piața licențiată însăși.

Provocări uriașe pentru operatorii licențiați

În România, dezbaterea pare să urmeze o direcție diferită. După valul de restricții privind amplasarea și funcționarea sălilor de jocuri, numărul operatorilor offline rămași activi s-a redus semnificativ. Pentru mulți operatori locali licențiați, provocarea principală nu mai este concurența cu platformele ilegale, ci adaptarea la un cadru legislativ tot mai restrictiv.

Aici apare o întrebare economică esențială – ce se întâmplă cu cererea atunci când oferta legală este redusă? Răspunsul vine de la experiența altor piețe europene. Cererea pentru jocuri de noroc nu dispare odată cu închiderea unor puncte de lucru sau cu limitarea vizibilității operatorilor autorizați. În multe cazuri, aceasta migrează către operatori offshore, platforme fără licență și rețele care nu plătesc taxe, nu respectă normele privind jocul responsabil și nu aplică mecanisme de autoexcludere.

Diferențe de reglementare

De altfel, chiar ONJN avertizează că România a blocat peste 1.500 de site-uri ilegale în ultimul deceniu, dintre care peste 300 doar în ultimul an, ceea ce arată dimensiunea reală a fenomenului.

Diferența față de modelul occidental este însă una de filosofie de reglementare.

Grecia, Belgia sau Italia pornesc de la premisa că piața legală trebuie protejată pentru a putea concura cu piața ilegală. Din acest motiv, resursele sunt direcționate către identificarea și blocarea operatorilor fără licență, către eliminarea acestora din motoarele de căutare și către responsabilizarea infrastructurii digitale care le facilitează accesul la consumatori.

În România, o parte importantă a dezbaterii publice rămâne concentrată asupra limitării activității operatorilor autorizați. Riscul semnalat de industrie este că, în lipsa unor măsuri la fel de agresive împotriva pieței negre, restricțiile aplicate exclusiv sectorului reglementat pot produce exact efectul invers celui urmărit – piața reglementată se reduce, dar în favoarea celei negre, unde nu mai există nici un control.