MARATON Controversa care a marcat mandatul fiecărui ministru din Guvernul Bolojan. Partea II: PNL+USR+independeți

De la greșeli în CV-uri la declarații controversate, fiecare ministru din Guvernul Bolojan a avut măcar o controversă în timpul mandatului. Cotidianul a trecut prin mandatul fiecărui ministru din acest executiv și a ales o controversă considerabilă.

De Rami Cristescu - reporter special
MARATON Controversa care a marcat mandatul fiecărui ministru din Guvernul Bolojan. Partea II: PNL+USR+independeți

Foto: gov.ro

De la greșeli în CV-uri la declarații controversate, fiecare ministru din Guvernul Bolojan a avut măcar o controversă în timpul mandatului. Cotidianul a trecut prin mandatul fiecărui ministru din acest executiv și a ales o controversă considerabilă.

Guvernul Bolojan a fost demis. PSD și-a retras sprijinul pentru premierul liberal și a trecut împreună cu forțele suveraniste din Parlament o moțiune de cenzură cu un număr record de voturi. În cel aproape un an petrecut la putere, executivul condus de Ilie Bolojan a trecut prin multe turbulențe. Cotidianul a trecut prin activitatea fiecărui ministru și a găsit o controversă care a marcat mandatul acestora. Partea II: PNL-USR-independenți.

Miniștrii PNL

Premierul Ilie Bolojan: „Șobolanii”

Mandatul premierului Ilie Bolojan a fost marcat de măsurile de austeritate care i-au adus critici constante. De la tăierea veniturilor la reducerea numărului de posturi la stat, sau de la creșterea TVA la inflația galopantă, premierul Bolojan a fost ținta unor critici adesea bine fondate. Totuși, momentul care i-a marcat din punct de vedere discursiv mandatul a fost cel al „șobolanului”.

Declarația făcută de Bolojan care a stârnit valul de reacții a fost făcută la RRA. Premierul a spus că a deranjat pentru că a găsit „niște șobolani care rod proviziile”, când a deschis cămara satului”, și a „pus lumina pe ei”.

„În acest mandat am deranjat destul de multe. Am limitat prăduirea bugetului de stat. Dacă ai o bancă care dă credite neperformante înseamnă că banii aceia nu se mai recuperează. Exemplu EximBank. Înseamnă că ai limitat o prăduire a bugetului public (…) Deși de multe ori, cu frâna de mână, am pus reflectoarele pe aceste zone. Aceste zone sunt conectate politic la oameni care au susținut aceste situații. În cămară, atunci când deschizi ușa, vezi că ai niște șoricei, niște șobolani, niște rozătoare. Am aprins becul și am făcut lumină acolo, asta a deranjat”, a explicat el.

Declarația a stârnit un val de glume online pe baza social-democraților. PSD a acuzat că Ilie Bolojan a folosit o retorică fascistă, în general regimurile opresive dezumanizând oamenii prin asocierea cu animale indezirabile. Totuși, unii lideri din PSD au ținut să-i întoarcă replica premierului.

Liderul PSD Sibiu, Bogdan Trif, a făcut o postare pe Facebook în care îl acuză pe premierul liberal Ilie Bolojan că se folosește de o armată de boți pentru a comenta la postările în rafală ale membrilor PSD, identice, despre ziua cu „momentul adevărului”.

„ȘOBOLAN BOLOJAN, PRIM-SINECURISTUL ȚĂRII, ȘI-A TRAS ARMATĂ DE BOȚI”, acuză Bogdan Trif.

Trif a postat și o poză cu Ilie Bolojan transformat în șobolan.

Bolojan șobolan
foto: Facebook/ Bogdan Trif, fotografie publicată de un social-democrat

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu: Investigațiile Recorder

Cătălin Predoiu a fost una dintre țintele centrale a două investigații Recorder. Prima investigație viza perioada în care a condus Ministerul Justiției. Documentarul „Justiția capturată” a stârnit revoltă în spațiul public în urma dezvăluirilor despre sistemul de justiție. Cătălin Predoiu este prezentat ca ministrul care a condus timp de șapte ani Justiția din România.

În timpul mandatului său au avut loc schimbările la Legile Justiției și au fost făcute numiri controversate la conducerea mai multor parchete. Rolul său este portretizat ca fiind unul important în arhitectura legislativă și instituțională ce a permis consolidarea puterii unui grup restrâns de magistrați.

După publicarea materialului, zeci de mii de oameni au semnat o petiție prin care au cerut demiterea ministrului Cătălin Predoiu. Acesta nu a avut nicio reacție pe subiect. Premierul Ilie Bolojan, în schimb, a declarat că nu poate demite un ministru „pentru activităţile pe care le-a derulat cu nişte ani de zile înainte, în condiţiile în care, sigur, nu este identificată o răspundere directă”.

„Dar asta nu înseamnă că nu voi purta o discuție cu domnul Predoiu”, a completat premierul. Ba mai mult, câteva luni mai târziu, după demisia PSD din guvern, Predoiu a preluat interimariatul în Justiție.

Recent, Recorder a lansat un al doilea documentar care îl vizează direct, „Poliția aservită”, care arată nereguli din MAI, ministerul pe care îl conduce. Datele obținute de Recorder de la inspectoratele județene arată dimensiunea acestui fenomen la nivel național. Peste 600 de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate în prezent prin mecanismul împuternicirii. Situația este gravă mai ales la vârful instituției.

Ministrul demisionar al Educației Daniel David: Studenți, la muncă!

Daniel David a avut un mandat scurt în fruntea Educației, dar puțin spus controversat. Tehnocrat, dar pus pe un portofoliu al liberalilor, rectorul UBB a fost caracterizat de lipsa de empatie față de elevi și profesori. Totuși, una dintre declarațiile care i-au adus cele mai acide reacții a fost sugerarea faptului că studenții ar trebui să-și caute de muncă.

Întrebat de studenții care protestau tocmai din cauza tăierii burselor ce sfaturi are pentru ei, soluția propusă de ministru a fost…să-și găsească un job part-time. 

„În primul rând, m-aș adresa universității pentru suport. Chiar dacă poate mecanismul nu există încă creat, m-aș adresa facultății și departamentului pentru suport. Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aș gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”.

Întrebat ulterior dacă el a muncit în studenție, Daniel David a recunoscut că a avut privilegiul de a fi susținut de părinți.

N-am avut nevoie atunci de slujbă part – time  fiindcă am fost susținut de părinți. Eu am spus iarăși întrebare a fost așa dacă te afli în situația respectivă și nu te pot susține, ce pot face? Și am spus că pe lângă cele trei or fi și altele, care nu vin acum minte. Deci n-a fost o soluție de sistem, n-a fost soluția la redimensionare a burselor. A fost un punct personal din trei”, a declarat el în podcastul lui Gojira.

Ministrul Educației 2.0 Mihai Dimian: Dependent de telefon

Conduita ministrului Educației, Mihai Dimian, a devenit ținta criticilor după ce acesta a fost filmat ignorând complet o dezbatere parlamentară pentru a folosi telefonul mobil. Comisia pentru Învățământ din Senat a organizat o masă rotundă axată pe problemele de suprasolicitare și sănătate mintală din rândul elevilor.

Momentul a fost marcat de intervenția Ilincăi, o elevă de clasa a V-a, care a denunțat volumul uriaș de teme și teste. În timp ce eleva vorbea la microfon, oficialul a refuzat să își ridice privirea din ecranul propriului aparat. Deși a fost atenționat de șeful comisiei, ministrul a continuat să butoneze.

După valul de critici din online, acesta a anunțat că-și va dona salariile pe care le va mai încasa în interimariat. Totuși, acesta și-a început postarea de pe Facebook în care a făcut acest anunț spunând câte cărți a citit fiul său, idee despre care internauții au speculat că pare să facă referire la faptul că eleva spunea că a fost obligată să citească 27 de cărți și nu a înțeles niciuna.

„Având în vedere experiența zilei de ieri, am discutat aseară cu Andrei despre cărți. Mi-a spus că a ajuns la cartea cu numărul 100, o carte de Grigore Vieru intitulată „Câți ani ai?”. L-am întrebat ce a aflat din ea și mi-a spus că a aflat unde se păstrează anii: în amintiri”, a scris Dimian pe Facebook.

Ministrul Investițiilor Europene Dragoș Pîslaru: Ancheta microbuzelor

Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, ocupă un portofoliu al liberalilor, în ciuda faptului că vine din rândurile unui partid mai mic, Reper. Momentul din mandatul său care a ridicat cele mai multe sprâncene, însă, a ținut de reclamarea la Parchetul European a achiziției de microbuze școlare din bani europeni de către mai multe Consilii Județene. Unul dintre șefii de CJ care ar putea avea probleme este Ilie Bolojan, care a făcut astfel de achiziții când conducea CJ Bihor.

Totuși, ministrul a explicat faptul că Bolojan îl susține în demersul său de a sesiza Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi. Pîslaru a dat asigurări că nu există tensiuni între el și premier.

„Nicio formă de risipă a banilor publici, inclusiv a celor europeni, nu este tolerată. Au fost 74 de achiziții distincte în 40 de județe, în locul unei proceduri unitare și orientate spre eficiența cheltuirii banilor.

Problema a fost în mod evident una de natură sistemică și tocmai de aceea este necesar ca instituțiile abilitate să desfășoare anchetele care se impun.

(…) Relația mea profesională cu Ilie Bolojan este foarte bună, am încrederea prim-ministrului pentru luarea deciziilor necesare pentru administrația onestă și eficientă a fondurilor europene, iar domnia sa are deplina mea susținere în reforma sistemică pe care și-a asumat-o pentru administrația și statul român.”

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Propus ca viitor premier

Alexandru Nazare, ministru Finanțelor, a avut un mandat oarecum liniștit, lipsit în mare parte de controverse. Tocmai această latură l-a propulsat drept o posibilă variantă de compromis în conflictul din Coaliție. Cu cât debarcarea lui Bolojan s-a apropiat, cu atât s-a discutat tot mai intens despre numirea lui Nazare în funcția de premier.

La puțin timp după moțiune, social-democrații au dat semnalul că Nazare ar putea fi o opțiune. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat la TVR că Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ar fi premieri potriviți din tabăra liberalilor.

Deși Predoiu pare că a ieșit din cărți, Nazare a rămas în discuții. Acest fapt a fost confirmat și de Gigi Becali după o discuție cu șeful PSD, Sorin Grindeanu.

„Am vorbit după aceea cu Grindeanu, că sunt mai bun prieten cu el. Nici el nu știe nume. Dar ce este sigur este că va fi unul independent. Am văzut că ați spus Tomac, mai e Nazare, și asta se vehiculează, din ce am vorbit eu cu Grindeanu. Sunt pe listă câteva variante, la care eu am spus ce auzisem și eu: Nazare și Tomac. Și astea două sunt pe listă, dar nu e hotărât. Asta mi-a spus Grindeanu. Ce am dedus eu? Că pe cine va desemna președintele va agrea și Grindeanu. Asta e deducția mea”, a declarat deputatul neafiliat, potrivit Antena 3 CNN.

Miniștrii USR

Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu: Repatrierea din Dubai a fiicei lui Victor Ponta

Oana Țoiu a avut un mandat tumultuos, în care a fost ținta mai multor atacuri, unele punctuale, referitoare la activitatea sa, în timp ce altele total nejustificate, vizând aspectul său. Totuși, de departe scandalul care a luat cea mai mare amploare este cel referitor la fiica politicienilor Victor Ponta și Daciana Sârbu.

Totul a plecat de la acuzațiile fostului premier cu privire la faptul că ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu nu i-ar fi permis fiicei sale să se urce în zborul de repatriere în România, din zona de conflict a Orientului Mijlociu, deși este minoră. Fiica de 17 ani lui Ponta era blocată singură în Dubai, fiind acolo pentru a da admitere la o școală internațională.

Țoiu a ieșit într-o conferință de presă și a refuzat să admită sau să nege că a vorbit cu consulul din Dubai despre Irina Ponta. Ulterior, pe surse, MAE a acuzat că Ponta a vrut să-și bage fiica în față. Ulterior, au apărut imagini cu liste în presă, Oana Țoiu fiind acuzată că ar fi băgat în față mai multe persoane apropiate de partid.

Ministra Mediului Diana Buzoianu: Prima alianță AUR-PSD a vrut să scape de ea

În decembrie 2025, o moțiune simplă pe numele Dianei Buzoianu a trecut prin Parlament cu voturile parlamentarilor suveraniști, dar și a celor din PSD. Senatorii au votat moțiunea simplă „Prahova sub asediu: Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”. Votul senatorilor PSD i-au adus zile la rând critici Dianei Buzoianu și chiar i-au cerut lui Ilie Bolojan să o demită, în urma crizei apei din Prahova.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a criticat-o dur pe ministră, în aplauzele Opoziției.„Un Dorel arțăgos și agresiv”.

Totuși, demersul nu a avut succes. Deși votul a trecut, moțiunea simplă nu are ca efect demiterea ministrei. Diana Buzoianu a rămas astfel în funcție.

După vot, ministra a criticat superficialitatea PSD. „Am asistat la o moțiune bambilici. O moțiune cerută public de PSD și executată de AUR și SOS. În mod evident, această moțiunea nu avea la bază găsirea unor soluții. Nu voi ceda, nu-mi voi da demisia!”

Ministrul demisionar al Apărării Ionuț Moșteanu: A mințit în primul său CV

Ionuț Moșteanu a început în executivul Bolojan drept șef al Apărării. Cel mai mare scandal din mandatul său a coincis însă cu demiterea sa. În noiembrie 2025, Libertatea dezvăluia că Ionuț Moșteanu (USR), ministrul Apărării la acel moment, a trecut în primul CV oficial că a absolvit Universtiatea Athenaeum, deși instituția a negat că acesta a fost student acolo vreodată. În realitate, el terminase altă universitate, cu mult timp după perioada însemnată în CV.

Ionuț Moșteanu a precizat ulterior că a fost o eroare care îl jenează.

„Într-un CV făcut în 2016 în viteză pe un model de pe net a rămas o greșeală care recunosc că mă jenează. Nu am dat prea multă atenție atunci acestor detalii. Pentru asta îmi cer scuze”, a scris acesta, pe Facebook. În aceeași postare, Ionuț Moșteanu anunța că demisionează de la șefia Ministerului Apărării.

Ministrul Economiei, transformat în Ministru al Apărării Naționale, Radu Miruță: Salvador Caragea

Cel mai mare scandal al ministrului Miruță a venit după transferul la MApN, dar a ținut tot de o numire din Ministerul Economiei. Viorel Salvador Caragea, fost șef al IPJ Gorj, a fost numit de ministrul Economiei Irineu Darău în funcția de administrator special al UM Sadu în februarie. „Polițistul lui Ponta”, așa cum îl descria USR-ista Clotilde Armand pe fostul comandant al IPJ Gorj Viorel Salvador Caragea, a fost președinte al ecologiștilor gorjeni, fost membru USR pentru o singură zi și ulterior trecut prin AUR.

Fostul ministru al Economiei, USR-istul Radu Miruță, este originar din Gorj și a recunoscut că îl cunoaște personal pe Salvador Caragea, motiv pentru care mai toate întrebările despre numire s-au dus către el.

Viorel Salvador Caragea a fost apărat de Miruță, care l-a prezentat drept un om cinstit și a vorbit despre faptul că acesta deranjează pentru că în activitatea sa a demonstrat că este anti-PSD.

Cotidianul a analizat un rezumat al tezei de doctorat susținută în 2013 de Salvador Caragea la Universitatea din Petroșani. Pe lângă faptul că și-a intitulat lucrarea „Teză de DOCOTORAT”, în cadrul secțiunii de concluzii a rezumatului lucrării finalizate în 2013, Salvador Caragea face previziuni pentru anul 2008.

Ministrul Economiei 2.0 Irineu Darău: Scandalul de la Antena 3 CNN pentru apărarea lui Caragea

Irineu Darău scăpase inițial de întrebările despre fostul șef al poliției din Gorj. Totuși, acesta s-a băgat singur în gura lupului în 27 mai. În emisiunea de miercuri, discuția a pornit tocmai de la o remarcă a Cătălinei Porumbel. Moderatoarea interviului a vorbit despre faptul că USR cerea „fără penali în funcții publice”. Totuși, aceasta a menționat că în ciuda acestui fapt, USR l-a numit pe Caragea în funcția de la UM Sadu.

„Eu v-aș întreba, a arestat niște oameni din partidul lui Dan Voiculescu și niște rude de ale soțului dvs?”, i-a spus Darău moderatoarei, conform G4Media. Moderatoarea i-a explicat ministrului că atitudinea sa față de Salvador Caragea n-are legătură cu aceste speculații și l-a anunțat că-l dă în judecată.

Darău a spus despre Salvador Caragea că este un om cinstit care de asta enervează jurnaliștii.

„Sunteți în conflict de interese pentru că acest om este cinstit, a avut curaj ca polițist să aresteze niște oameni inclusiv pentru furt de armament…A fost jignit la A3 de nenumărate ori.”

Vicepremierii independenți

Vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu: Șpaga de supraviețuire

Dragoș Anastasiu, om de afaceri și pentru o scurtă perioadă vicepremier în Guvernul Bolojan, a demisionat în urma unui scandal din trecutul său. În fața instanței, conform HotNews, Atanasiu recunoscuse că știa despre o șpagă dată de o firmă unde fusese acționar majoritar către ANAF timp de 8 ani.

În urma acestui scandal, Dragoș Anastasiu și-a dat demisia. În conferința de presă în care și-a anunțat decizia, acesta a catalogat mita drept „șpagă de supraviețuire”.

„Există două tipuri de şpăgi. Există şpăgi de supravieţuire şi există şpăgi de îmbogăţire. Şpaga de supravieţuire e atunci când, şi apropo, în anii 90 şpaga era cu plicul sau cu geamantanul”, a spus Anastasiu atunci, conform News.ro. Pe el, vicepremierul s-a plasat în prima categorie.

Vicepremierul Oana Gheorghiu: Grupul Schwartz

Oana Gheorghiu, înlocuitoarea lui Anastasiu în funcția de vicepremier tehnocrat, pentru reformă, a avut un mandat plin de controverse, care s-au întețit după moțiunea de cenzură. Una dintre cele mai rostogolite controverse ține de relația cu grupul Schwartz.

Scandalul a izbucnit după ce Gândul a publicat informații despre emailuri trimise de Oana Gheorghiu către ADR și STS, în care cerea puncte de vedere privind eventuale soluții tehnologice oferite de Schwarz Digits, divizia IT a grupului Schwarz. Potrivit publicației, mesajele făceau referire la „eventuale decizii strategice ulterioare” și urmau să fie incluse într-o informare pentru premier.

Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență și spune că nu exista în acel moment „nicio achiziție, nicio decizie, niciun contract”.

„Au transformat asta într-o «încadrare juridică», pentru a distrage atenția de la adevărata problemă: găurile negre prin care se scurg banii fiecărui român”, a afirmat vicepremierul.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.