INTERVIU Un lider sindical susține că 3-4.000 de profesori și-au pierdut jobul. „Bolojan a dus învățământul cu 30 de ani înapoi. Suntem supărați de Nicușor Dan”

Simion Hăncescu, liderul FSLI, susține că măsurile de austeritate care au lovit educația nu afectează doar profesorii, dar și elevii. Liderul sindical consideră că încărcarea profesorilor cu mai multe ore de muncă, dar și umplerea claselor cu mai mulți elevi, sunt măsuri care inevitabil scad calitatea actului educațional.

În cadrul interviului, Hăncescu explică pentru Cotidianul că, după estimările sindicatelor, între 3 și 4.000 de profesori suplinitori au fost scoși din sistem după măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan. În plus, din cauza aplicării noilor planuri-cadru de la liceu, liderul sindical estimează că încă 2.000 de posturi ar dispărea din sistem.

Sindicatele au anunțat că au depus la Parlament o inițiativă legislativă cetățenească prin care vizează reducerea normei și a numărului de elevi pe clasă. Pentru trecerea acestui proiect, liderul sindical a anunțat că vor avea loc discuții cu mai mulți parlamentari.

Simion Hăncescu nu dă vina doar pe Bolojan pentru măsurile de austeritate. „Nu am văzut un om politic responsabil să vorbească puțin, că totuși educația nu e orice domeniu”, spune Hăncescu despre implicarea politicienilor în ajutarea sistemului de educație. Liderul sindical este mai ales dezamăgit de președintele României, Nicușor Dan.

Redăm mai jos interviul integral cu Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

„Guvernul Bolojan a dus învățământul cu 30 de ani în urmă”

Cotidianul: Aș vrea să discutăm despre aceste 14.663 de posturi care au dispărut din sistemul de educație, despre care a scris Libertatea. Cum impactează pe termen scurt această dispariție? Au fost oameni care și-au pierdut jobul propriu-zis?

Simion Hăncescu: Da, ministerul, din păcate, nu a dat nici până acum datele oficiale, dar, din estimările noastre, au părăsit sistemul câteva mii de profesori din categoria celor suplinitori. Pentru că aveam în învățământ și suplinitori calificați, care au studii corespunzătoare. Nu toți sunt titulari. Din estimările noastre, între 3 și 4.000 de profesori au dispărut pur și simplu. Oameni care au făcut o facultate, s-au pregătit în domeniu și nu a interesat pe nimeni.

„Și-a bătut joc de profesori și elevi”

Aceste măsuri efectiv inepte, pentru că asta a fost o greșeală uriașă făcută de Guvernul Bolojan, pentru un impact financiar și o economie de 3 miliarde pentru anul 2026, practic și-a bătut joc de sistem. Și-a bătut joc de profesori, dar și-a bătut joc și de elevi. Pentru că un volum mai mare de muncă înseamnă automat scăderea calității.

Norma didactică a crescut cu două sau patru ore, pentru că toată lumea acum are 20 de ore. Și erau profesori care aveau 16 ore, cei care aveau gradul didactic I și 25 de ani, și altă categorie cu 18 ore. S-au comasat clase, pentru că s-au mărit și efectivele.

Aceste 14.000 și ceva de posturi au dispărut nu numai în urma măririi normei de predare, ci și în urma creșterii efectivelor de elevi la clasă. Ani de zile ne-am luptat și am reușit în cele din urmă să ajungem la efective rezonabile, la învățământul primar, gimnazial și special. Ori, printr-o mișcare, Guvernul Bolojan a anulat, practic a adus învățământul cu 30 de ani în urmă și s-a ajuns iarăși la clase cu efective mari.

Nu trebuie prea multă știință de carte: nu se poate face învățământ performant cu efective de peste 30, 32, 34, chiar 36 de elevi la clasă. În termeni normali, aceste efective sunt mult mai mici: 22, 24, 26.

Hăncescu: Bolojan a luat decizii pe persoană fizică

Cotidianul: Și mai este și aspectul că, demografic, România scade, în timp ce numărul elevilor din clasă crește. Pe termen mediu, cum va impacta acest aspect normele profesorilor?

Simion Hăncescu: Păi sunt probleme, pentru că e o populație școlară în scădere și a veni cu creșterea normelor… De aceea spuneam că măsura a fost complet nechibzuită. Nu s-a făcut niciun studiu.

S-a luat o decizie, pur și simplu, unilaterală, luată de Ilie Bolojan pe persoană fizică. Deci nici măcar nu s-a consultat cu nimeni. Și lucrurile nu sunt în regulă.

Mai ales că după anul 2023, când am obținut acea mărire salarială, se creaseră premisele pentru ca învățământul să devină atractiv pentru tineri. Ori acum este evident că acest lucru nu se va mai întâmpla, pentru că nu vrea tot Bolojan să pună în aplicare ceea ce se convenise politic de către partidele PSD-PNL. Și anume, debutantul să aibă salariul mediu brut pe economie, o cerință de bun-simț.

Salariul mediu brut, care înseamnă 8.600 de lei, în datele oficiale ale ministerului, în realitate e vreo 9.000 de lei acum. Ori, în noua lege a salarizării, acest deziderat e departe de a se realiza. Și, pe de o parte, tinerii nu mai sunt atrași către învățământ și, o altă lovitură care vine, se pensionează masiv.

„Nu am văzut om politic să vorbească puțin despre educație”

Cei care sunt în pragul pensionării vor ieși masiv la pensie. Au ieșit anul acesta și vor mai ieși și până în toamnă, deci în septembrie.

Și nu numai mărirea normei și creșterea efectivelor, dar s-a mai luat iarăși o măsură absolut ciudată: tariful la plata cu ora. Pentru că există și orele rămase la plata cu ora. Ori aceste tarife la plata cu ora sunt absolut revoltătoare: 20 și ceva de lei la profesor debutant și ajunge până la 30 de lei pentru un profesor cu experiență.

Și s-a ajuns la situația aberantă să crească numărul necalificaților în sistem. Adică, în timp ce în lumea normală, în lumea civilizată, nu se pune problema să fie profesorul necalificat, la noi o să crească. Am avut anul școlar acesta… s-a apelat la studenți. Deci multe ore predate de către studenți. Că nu mai vine nimeni.

Dar pe nimeni nu interesează. Asta e șocant. Nu am văzut un om politic responsabil să vorbească puțin, că totuși educația nu e orice domeniu. Dar nu-i interesează. Și România va plăti scump această greșeală și această indiferență și această bătaie de joc la adresa educației.

Hăncescu: Suntem supărați de atitudinea lui Nicușor Dan

Cotidianul: Care ar fi măsurile care s-ar putea lua acum pentru a remedia o astfel de scădere?

Simion Hăncescu: Măsurile sunt simple. Noi am depus la Parlament, în urmă cu două săptămâni, o inițiativă legislativă cetățenească. Am 163.000 de semnături care susțin această inițiativă, să se revină la normalitate. Adică la ceea ce era înainte. Acum e în procedura de verificare la CCR. Parlamentul nu are decât să remedieze și să revină la normalitate.

Adică la norma de 18 ore, efectivele cele dinainte, care sunt rezonabile, 24 de elevi, 26… Aveam efective chiar mai mari oricum decât în multe țări din Uniunea Europeană și din lumea civilizată. Totul acum este la mâna Parlamentului. Dar trebuie luată o decizie politică. Deci dacă cineva nu se trezește, repet…

Noi suntem supărați și surprinși și neplăcut impresionați de atitudinea președintelui României, fost olimpic la matematică, care nu realizează gravitatea situației educației. Deci nici președintele României nu a ieșit public să spună: „Domnule, stați așa, că nu e în regulă ce se întâmplă în acest domeniu.”

Țara va avea de pierdut, pentru că o țară normală nu se va dezvolta fără educație care să funcționeze la parametri normali.

„Dacă vrei înapoiere economică, îți bați joc de educație”

Cotidianul: Ați purtat negocieri cu partidele politice pentru susținerea revenirii asupra acestor măsuri?

Simion Hăncescu: S-a întâmplat să depunem inițiativa cu o zi-două înainte de intrarea în vacanța parlamentară. Deci, oricum, procedural nu merge. În septembrie s-ar putea întâmpla acest lucru. Și o să avem discuții, o să purtăm, pentru că noi sperăm să fie mai mulți parlamentari de la toate partidele care să susțină această inițiativă.

Care nu e pentru binele profesorilor, ci pentru binele elevilor și al țării. Nu există, pe oriunde verificați pe această planetă, o țară care a ajuns la un nivel de dezvoltare ridicat și în care să fie tratată educația cu un dispreț așa cum se întâmplă în România. Nu există un miracol de genul ăsta.

Cele care au investit în educație, țările respective, sunt țări dezvoltate acum. Îmi vine în minte Japonia. Știți foarte bine că Japonia a fost o țară distrusă după al Doilea Război Mondial. Iar de la al Doilea Război Mondial până în prezent, pentru că a spus împăratul Hirohito în 1946: „Dacă vreți să scăpăm de sărăcie, investiți în cercetare și educație”, Japonia a ajuns unde a ajuns datorită investițiilor masive în educație.

„Se vor mai pierde 2.000 de posturi după noile planuri-cadru”

Și cele mai bune salarii în sectorul bugetar în Japonia sunt în învățământ. Și profesorii sunt considerați niște embleme pentru Japonia. Și lista poate continua. Coreea de Sud și Singapore, și țările nordice, și Germania, și Finlanda, dar cu învățământ performant.

Nu există, repet, dacă se dorește înapoiere din punct de vedere economic asta e strategie. Să-ți bați joc de educație! Ori la noi politicienii noștri asta au făcut cu vârf și îndesat. Cu multe de 35 de ani au zis că educația poate să funcționeze oricum, chiar dacă o subfinanțăm. Păi nu merge. Acest lucru nu merge. Și deja roadele se culeg.

Cotidianul: O ultimă întrebare mai am. Dacă aceste măsuri rămân în vigoare și înțeleg că doar în septembrie ar putea trece o anumită modificare, estimați că se vor mai pierde posturi în sistemul de educație?

Simion Hăncescu: Se vor mai pierde posturi pentru că se pun în aplicare planurile-cadru la liceu. Și acolo sunt anumite probleme. Din estimările noastre, în jur de vreo 2.000 de posturi dispar și de la aplicarea noilor planuri.

Citește și: ANOSR cere Guvernului opt obiective pentru Educație