Jurnaliștii de la The Guardian au explicat mecanismul unei astfel de fraude, la care era să cadă victimă chiar autoarea articolului. Aceasta a fost contactată de un „vânător de talente”, care îi propunea un job de nerefuzat. E-mailul era personalizat, având în vedere experiențele anterioare ale jurnalistei.
Prin e-mai, aceasta i-a trimis „vânătorului de talente” CV-ul său, dar și mai multe informații despre pretenții financiare sau de condiții la job. În schimb, a primit o descriere detaliată a job-ului. „Rolul era, într-adevăr, perfect pentru mine. Prea perfect – ca și cum cineva ar fi introdus CV-ul meu într-un generator AI și i-ar fi cerut să creeze o descriere de job bazată exact pe experiența mea”, relatează jurnalista.
Atunci, jurnalista a devenit sigură că situația este o escrocherie. Dar a continuat discuția, iar „vânătorul de talente” i-a oferit feedback. „CV-ul meu nu reflecta suficient abilitățile de leadership, spunea ea; avea nevoie de îmbunătățiri. Dacă doream, mă putea pune în legătură cu un specialist care să-mi facă profilul mai atractiv. Urmau să discute direct cu mine despre preț. Aha, deci asta era”, concluzionează jurnalista.
Tipuri de posibile fraude
Instrumentele AI au făcut înșelătoriile mult mai ușor de realizat, crede Keith Rosser, președintele JobsAware, o organizație non-profit care ajută lucrătorii să raporteze fraudele.
„În zilele noastre, poți sta oriunde în lume și să desfășori o escrocherie de recrutare la scară largă împotriva oamenilor din Marea Britanie”, spune el pentru The Guardian. „Nu este foarte dificil, ai șanse rezonabile de succes și un risc foarte mic de a fi prins.”
Jurnalista a prezentat și alte tipuri de escrocherii. Una, „task scam”, recrutează mai ales tineri de pe internet, îi plătesc inițial pentru anumite activități pentru a construi legitimitate și la final cer bani „angajatului”.
Altă posibilă fraudă, care se adresează oamenilor cu experiență, este cea la care a fost supus jurnalista. Escrocii se dau drept recrutori sau angajatori reali; există cazuri în care profiluri de LinkedIn au fost copiate și folosite pentru a contacta candidați. După ce atrag candidații, escrocii cer bani sub diferite pretexte: îmbunătățirea CV-ului, cursuri, echipamente sau costuri de deplasare ce ar urma să fie rambursate.
România acceptă angajari prin firme de plasare. Câștigi mai putin salariu până când te preia fabrica. Încă din 2004, eu aveam 700 plasat de „Agenția Professional”, colegii operatori de țigarete 1400 de lei. Încă e la fel în producție de medicamente etc. Cât despre cei aduși din alte țări nu-i apară nimeni. E plin de oferte gen „plătești și-ți facem CV beton” și la noi. S-au înmulțit escrocii.