Editura Humanitas va invita la Librăria Humanitas de la Cişmigiu sâmbătă, 18 iunie, la ora 17.00, la o întâlnire cu Cristian Pepino, Ana Barton şi Simona Preda. Sezonul de mers la mare se deschide printre vamaioţi sau doimaişti din mai multe generaţii cu A doua carte de la Vama Veche
Succesul primei Cărţi de la Vama Veche, ca şi reacţiile publicului – criticile mai mult sau mai puţin subiective ale prietenilor, aprecierile unor personalităţi cu renume sau ale unor cititori complet necunoscuţi – l-au obligat, practic, pe Cristian Pepino să scrie o continuare. În A doua carte de la Vama Veche, vă veţi întâlni cu o parte din personajele pe care deja le cunoaşteţi: Silviu Purcărete, Alexandru Tocilescu, Nuni Anestin, François Pamfil, Mircea Florian, Dadu Bucur, Decebal Scriba, Dimi Simon, chiar şi Edmondo…, dar şi cu fata lui Pacepa, Adrian Păunescu, Paul Everac, prietenii prietenilor familiei Medrea sau misteriosul Dodo. Veti revizita, fireşte, locurile mitice – Doimai, Mamaia-sat, Vama Veche. Veţi auzi, în plus, „Poveştile de seară“ de la Vama, unele extraodinare. Şi se prea poate ca noua carte a lui Cristi Pepino să vă amuze, să vă încânte, să vă farmece încă mai mult decât prima.
„Doimai-Vama Veche e un fenomen care, constat cu surprindere, provoacă şi acum interesul tinerilor şi polemici în rândul celor mai vârstnici. Cineva mi-a spus că vrea să facă un film, altcineva – o piesă de teatru pornind de la cartea mea. Zilele astea, un tânăr din Irlanda mi-a luat un interviu pentru documentarul pe care-l face despre Vama Veche şi mi-a spus că e foarte mirat că fiecare persoana intervievată de el are o altă versiune despre acest fenomen. E normal. Pe-acolo au trecut multe generaţii şi multe lucruri s-au schimbat de-a lungul timpului. Fiecare generaţie a avut idealurile ei, modelele ei. La început, acele locuri erau «la marginea lumii», oarecum izolate şi sălbatice, şi tocmai de aceea ne plăceau. François Pamfil îmi povestea că atunci când a început el să meargă la Vama nu era încă tras curent electric în sat, iar pe marginea pârâului format de apa care curgea de la irigaţii erau o floră şi o faună asemănătoare cu cele din Delta Dunării. Clujenii, care fuseseră de copii la Vama împreună cu părinţii lor, povesteau că la început pe plajă erau două gropi mari în care domnii şi doamnele făceau nudism separat. Mai târziu, când vilegiaturiştii ajunseseră să se cunoască între ei, nu a mai existat nici o restricţie. Atâta doar că cei care nu doreau să facă plajă costumaţi mergeau dincolo de pârâu (de «Missipipi»)”, scrie Cristian Pepino.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.