Preşedintele rus, Vladimir Putin, a convenit marţi cu consilierul pentru Securitate Naţională al Casei Albe, John Bolton, în legătură cu principiul unei întâlniri cu Donald Trump în marja celebrării centenarului de la finalul Primului Război Mondial, pe 11 noiembrie, la Paris, a anunţat Kremlinul. Potrivit agenţiei Reuters, Iuri Uşakov, consilierul pentru probleme externe al lui Putin, a vorbit despre „un acord preliminar“ în vederea acestei întâlniri.
La rândul lui, în cadrul unei conferinţe de presă de la finalul primirii sale de o oră şi jumătate de către Putin, Bolton a confirmat că preşedintele Trump ar dori să aibă o întâlnire cu liderul de la Kremlin în capitala Franţei şi că s-au dat dispoziţii în acest sens.
De fapt, chiar în debutul primirii sale de către Putin, în secvenţele transmise la televiziune, John Bolton poate fi auzit spunându-i acestuia: „Preşedintele Donald Trump va fi foarte fericit să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării celor 100 de ani de la sfârşitul războiului mondial“. La care preşedintele rus a replicat: „Ar fi util să se continue un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…). De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte“. „Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să se caute puncte de convergenţă“, a continuat Putin, evidenţiind faptul că schimburile comerciale dintre Rusia şi SUA sunt în creştere, în pofida sancţiunilor americane la adresa Moscovei.
Reamintim că Putin şi Trump au avut prima lor întâlnire specială la Helsinki, în iulie a.c., iar imediat după aceasta, şeful Casei Albe a fost foarte criticat în SUA îndeosebi de democraţi pentru că s-ar fi comportat foarte conciliant cu omologul lui rus.
„După părerea mea, a fost o întâlnire utilă şi adesea foarte dură. În final, eu cred că a fost constructivă“, a declarat marţi Putin, referindu-se la respectiva întâlnire din capitala Finlandei cu şeful Casei Albe. „Pentru a vorbi cinstit despre unele lucruri, suntem surprinşi adesea să vedem că Statele Unite iau împotriva Rusiei măsuri absolut nejustificate, pe care nu le putem califica drept prieteneşti“, a continuat liderul de la Kremlin, citat de France Presse. „Nu ripostăm aproape deloc la aceste măsuri. Dar ele continuă, continuă…“, a regretat el.
Revenind la conferinţa de presă a lui Bolton de după discuţia lui cu Putin, trebuie spus că, pornind de la mai vechea idee a amestecului rusesc în alegerile americane, în legătură cu care există deja o mare anchetă în SUA, condusă de procurorul special Mueller, şi ţinând seama de apropiatul scrutin midterm din SUA, el a pus în gardă Moscova în legătură cu acest lucru. Bolton a adăugat că voinţa rusă de a influenţa prezidenţialele din noiembrie 2016, deşi, potrivit lui, nu a avut un impact asupra rezultatului lor, a condus la o „pierdere a încrederii“ faţă de Moscova, deşi aceasta a negat totul. „Nu vă amesetcaţi în alegerile din SUA!“, a încheiat Bolton.
Cum era de aşteptat, el a justificat decizia preşedintelui Trump de a retrage în viitor SUA din Tratatul privind controlul rachetelor nucleare cu rază intermediară de acţiune (Intermediare Nuclear Forces Treaty – INF), decizie anunţată de acesta pe 20 octombrie, spre stupefacţia statelor occidentale şi a altor ţări ale lumii. Ba, mai mult, Trump a ameninţat cu relansarea cursei înarmării nucleare, fapt ce i-a făcut pe mulţi analişti şi jurnalişti să evoce revenirea la perioada Războiului Rece. „Atâta vreme cât alte ţări nu vor reveni asupra faptului că violează acest tratat, noi vom continua să dezvoltăm arsenalul nostru nuclear“, a declarat el presei.
Potrivit explicaţiei lui Bolton, „noua realitate strategică“ mondială, în care „între o treime şi jumătate din rachetele Chinei şi Coreei de Nord ar fi vizate de INF, dacă ele ar face parte din el“, impune să se iasă din cadrul unui acord bilateral, pentru a rezolva această problemă. În revanşă, el a dat asigurări că SUA nu au nicio intenţie să instaleze noi rachete în Europa, într-un viitor apropiat.
Semnat în 1987, de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, care a şi denunţat în termeni foarte duri decizia lui Trump, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan, Tratatul INF interzice folosirea rachetelor cu o rază de acţiune între 500 şi 5500 km.
