Adio Red Bull pentru școlari și liceeni

Vânzarea de băuturi energizante, interzisă persoanelor sub 18 ani

Magazinele nu vor mai putea să vândă băuturi energizante persoanelor cu vârsta sub 18 ani, iar dacă nu se vor conforma, ar putea primi amenzi de până la 10 mii de lei, potrivit unui proiect de HG inițiat de Ministerul Sănătății și publicat de Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, comercianții nu pot avea în oferta proprie băuturi energizante dacă spațiul de vânzare este situat în incinta sau la mai puțin de 50 de metri de o unitate sanitară sau de învățământ. Încălcarea acestei prevederi aduce amenzi de până la 25 mii de lei.

Băuturile energizante sunt băuturi non-alcoolice care conțin cafeină, vitamine din complexul B și alte ingrediente precum taurina, D-glucurono-g-lactonă (glucuronolactonat), ginseng și guarana, cu efect de stimulare a sistemului nervos central și creștere a performanțelor intelectuale și fizice, aflate în trendul preferințelor tinerilor, accesibile și cu posibile efecte negative asupra organismului la un consum excesiv. Cele mai cunoscute mărci sunt Red Bull, Hell, Burn sau Monster Energy.

Impactul ingredientelor asupra organismului 

Băuturi energizante includ şi băuturile destinate sportivilor, ce conţin electroliți şi un nivel ridicat de carbohidraţi ce furnizează energie organismului.

Aceste băuturi nu au un beneficiu terapeutic și multe ingrediente conținute sunt insuficient studiate sau monitorizate ca impact asupra consumatorului. Lipsa de cunoștințe privind farmacocinetica acestor substanțe din băuturile energizante, combinată cu studiile privind toxicitatea lor, ridică problema unor posibile reacții adverse serioase în cazul consumului abuziv. Sistemul sanitar trebuie să monitorizeze consumul și conținutul băuturilor energizante și să informeze populația asupra riscurilor ce pot apărea în urma consumului. Cantitatea de cafeină poate fi de 2-3 ori mai mare decât cea din alte băuturi cofeinizate, precum cafeaua sau cola. Formulele de băuturi energizante pot conține mai multă cafeina decât un espresso.

Daunele produse de energizante

Numeroase studii efectuate în ultimii ani în mai multe țări cu un nivel de consum al băuturilor energizante ridicat au arătat că marea majoritate a efectelor adverse raportate sunt cauzate de dozele mari de cafeină conținute de energizante, atunci când au fost consumate mai multe doze cu o singură ocazie.

„Efecte ale consumului de băuturi energizante: inducerea stării de anxietate, tulburări de somn, palpitații, creșterea tensiunii arteriale, amețeli, stare de greață, deshidratare, creșterea riscului de apariție a diabetului, iar abuzul poate conduce la moarte subită. De asemenea, s-a observat că nivelul ridicat de aciditate al acestor băuturi duce la erodarea smalțului dentar și la reducerea abilităților cognitive și tulburări comportamentale (la un consum cronic de peste 2-3 porții pe zi)“, se motivează în Nota de Fundamentare a HG limitarea vânzării băuturilor energizante.

Dependența de cafeină este mult mai puternică

Persoanele care nu consumă regulat cafea sau alte băuturi cu cafeină pot înregistra o creștere a presiunii arteriale sistolice mult mai rapid în urma consumului de băuturi energizante, continuă reprezentanții MS

Depedența de cafeină este mult mai puternică decât în cazul consumatorilor de cafea. Prin expunerea repetată la cantități mari de cafeină, organismul va experimenta simptome de sevraj când nu mai primește substanțele conținute în băuturile energizante. Consumul de băuturi energizante în combinație cu alcoolul este cât se poate de periculos, deoarece efectul stimulant maschează reacțiile organismului la o cantitate mare de alcool și astfel intervine perceperea eronată a stării de ebrietate.

Cercetări recente arată că tendința de asociere a băuturilor energizante cu alcoolul, prin popularitate, imitare și de grup, este în creștere (peste 70% din adulții tineri care consumă aceste băuturi le amestecă cu alcoolul), iar riscurile se dublează prin potențarea efectului și adicție. Conform Sistemului național de statistică a intoxicațiilor din SUA, între 2010 și 2011 au fost înregistrate 4.854 de apeluri către centrele de informare privind intoxicațiile legate de abuzul de băuturi energizante, dintre care 40% se refereau la amestecul de alcool și energizant. Studii similare au confirmat creșterea acestor apeluri de urgență și în Australia, Anglia și UE.

Riscul este susținut și de mijloacele de promovare a acestor produse, de orientarea consumatorului către sortimente mai ieftine și calitativ reduse, de lipsa de menționare pe etichete a ingredientului principal – cafeina, respectiv de încadrarea acestor „alimente“ în categoria suplimentelor alimentare.

Efectul de creștere a atenției și concentrării urmează imediat după consumul de energizant, însă pe termen lung aceste capacități se pierd, pentru că o astfel de băutură nu poate susține privarea de somn, reduce stresul; toate acestea fiind doar mascate.

Preferate de copii

Băuturile energizante se încadrează în categoria băuturilor consumate în special de tineri și copii, cu o frecvență în creștere în ultimii ani. Într-un studiu EFSA din 2013 se arată că 30% din adulți, 68% din adolescenți și deja 18% din copii cu vârsta sub 10 ani consumă diverse tipuri de băuturi energizante. Institutul Național de Sănătate Publică, în colaborare cu DSP-urile județene, a realizat în anul 2016 studiul de percepție a populației din grupe de vârstă vulnerabile (ca și consumatori) cu privire la băuturile energizante comercializate în România.

La studiul de percepție a populației pe grupuri de vârstă au participat un număr de 421 subiecți cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani și 421 subiecți având vârsta peste 55 ani, din toate cele 41 de județe și din Municipiul București. Rezultatele studiului relevă cifre îngrijorătoare, o parte din acestea fiind enumerate mai jos: din răspunsul participanților la studiu a rezultat că 74% din subiecții având vârsta de 16-18 ani și 42% din cei cu vârsta peste 55 ani au consumat băuturi energizante.

În cazul ambelor loturi, un procent important din cei care nu au consumat băuturi energizante consideră că acestea pot dăuna sănătății (53% din subiecții cu vârsta între 16-18 ani și 47% din respondenții cu vârsta peste 55 ani). În ambele cazuri, frecvența consumului ocazional (de cel mult 5 ori pe an) este de 44-45%, în schimb, un procent mai mare de adolescenți consumă în mod frecvent băuturi energizante (săptămânal) (23% fața de 8% în cazul persoanelor din grupa de vârsta peste 55 ani).

Cauza consumului de băuturi energizante 

În cazul ambelor loturi studiate, majoritatea celor care au consumat băuturi energizante au răspuns că niciodată nu au consumat mai mult de o doză. Cauza consumului de băuturi energizante este reprezentată în majoritatea cazurilor de faptul că băuturile energizante le oferă mai multă energie, fiind menținută starea de veghe după consumul lor (61% la grupa de vârstă 16-18 ani și 81% la peste 55 ani). Un procent de 58% din subiecții cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani nu au citit eticheta băuturilor energizante, în timp ce la grupa de vârsta peste 55 ani, 30% din aceștia nu au citit eticheta.

O parte din persoanele intervievate (9.62%) susțin că ar cunoaște care este conținutul băuturilor energizante, la ambele grupe de vârstă. Un procent de 80% în cazul persoanelor cu vârsta între 16-18 ani și 77% în cazul celor peste 55 ani au prezentat diverse simptome după consumul de băuturi energizante. Subiecții cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani au prezentat greață/vărsături (41%) și palpitații (40%) după consumul de băuturi energizante. Subiecții cu vârsta peste 55 ani au avut palpitații (37%), dureri foarte mari de cap (27%) sau mai multe simptome asociate (23%).

Majoritatea persoanelor intervievate consideră că este nevoie ca populația să fie informată cu privire la consumul de băuturi energizante și la posibilul impact asupra sănătății (94%-99%).

Din datele raportate la INSP, în perioada 2014-2016, numai la nivelul municipiului București s-au înregistrat un număr de 15 cazuri de intoxicații cu băuturi energizante la copii cu vârste cuprinse între 1 an și 17 ani. Dintre aceste cazuri, doi copii au asociat consumul de băuturi energizante cu alcoolul. Cazurile raportate în această perioadă au necesitat una până la 4 zile de internare. Un număr de 13 cazuri (86,6%) s-au înregistrat la adolescenți – 15-17 ani – și au fost reprezentate prin consum voluntar (nu accidental). În fapt, aceasta este vârsta cea mai vulnerabilă în cazul consumului unor astfel de produse.