Două termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, din Valea Jiului, vor furniza servicii de sistem pentru Transelectrica la o putere orară de 400 de MW în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2018, potrivit unei hotărâri de guvern.
Mintia și Paroșeni, cele două termocentrale vizate, au astfel asigurată desfacerea unei treimi din energia produsă pentru următoarele 28 de luni, ele având împreună o putere instalată de 1.200 MW. Este o mână întinsă de stat unui colos din energie și minerit, cu aproape 5.000 de angajați, patru mine de huilă operaționale și niciun viitor. Aceasta, pentru că, potrivit ultimelor directive ale UE, la orizontul anului 2022, exploatările de cărbune cele mai poluante din Europa, cum este cea de huilă, vor fi închise. Dar și fără UE, CEH oricum era un colos în ruină. Cu un cost de producție al energiei cu 40-50% peste prețul de piață, Valea Jiului stătea închisă în cea mai mare parte a anului, fiindcă nu își putea găsi cumpărători pentru energia produsă. Doar când și când, în condiții speciale ale Sistemului Energetic Național, cum ar fi un frig extrem și o penurie de producție ori secetă extremă, CEH mai intervenea punctual în echilibrare. Dar nimic mai mult. La mijlocul anului trecut, Complexul avea capital net contabil negativ de -2 miliarde lei și datorii de 1,4 miliarde lei. În ultimii ani, Valea Jiului a trăit, mai mult târându-se, tot pe o schemă de ajutor de stat de livrare de servicii de sistem către Transelectrica, ceva mai generoasă decât actuala – 500 MW putere orară.
Pentru factorul politic, Valea Jiului este încă importantă. Minerii votează, au și familii care votează, deci încă sunt necesari. Anul trecut, în noiembrie, președintele PSD, Liviu Dragnea, le reamintea minerilor că nu a uitat de ei. „Decizia noastră este ca acest obiectiv să fie unul strategic în planul energetic naţional, pentru că discutăm despre securitatea energetică a României. Nu vrem ca România să devină dependentă energetic vreodată, aşa cum probabil alţii vor, şi în acest sens, Guvernul, Ministerul Energiei – şi, aşa cum a spus prim-ministrul, nu va mai lăsa pe niciunul să facă de capul lor – să nu uite că această decizie trebuie dusă la îndeplinire“, arăta Dragnea. O lună mai târziu însă, începeau concedierile colective. Ca urmare a unui plan de restructurare aplicat la CEH, 1.000 de angajați trebuiau să fie dați afară în decembrie 2017, ianuarie și februarie 2018. Două luni mai târziu, iată, a venit și ajutorul promis, prin impunerea către Transelectrica a obligației de a cumpăra energie din Valea Jiului. O palidă consolare pentru minerii debusolați și cu spectrul concedierii deasupra capului
Foarte important pentru SEN
„Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN – n.red), Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei“, se arată în hotărârea de guvern citată. „Operatorul de transport și sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA“, mai spune proiectul.
Cele două centrale ale CEH asigură o cotă de circa 5% din totalul producției naționale de energie electrică, Complexul fiind cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României.
„Analizele efectuate au indicat că, în condițiile în care centralele electrice ale CEH nu funcționează, există posibilitatea de apariție a unor circulații foarte mari de putere și chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat. Nefuncționarea grupurilor aparținând CEH ar conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN. Practic, prin funcționarea centralelor aparținând CEH, consumul de energie electrică din stațiile limitrofe este alimentat preponderent din producția de energie din zona respectivă, spre deosebire de situația în care aceste centrale nu funcționează, situație în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN“, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
„În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a țării. Astfel, în jumătatea de nord a țării sunt instalate capacități care acoperă doar 20% din producția de energie electrică a SEN. Nefuncționarea grupurilor generatoare din cadrul centralei termoelectrice Mintia și centralei termoelectrice Paroșeni conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud spre zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN, pe axa de 220 KV Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat – Pestis – Mintia. Funcționarea respectivei axe de transport la limita capacității influențează în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria și, în această situație, participarea României la piața cuplată pentru capacitățile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, în sensul în care valorile capacităților de transfer ale României în direcția export vor scădea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere și mai accentuată a capacității actuale de schimb transfrontalier“, mai scrie în nota de fundamentare.
„Albirea“ huilei
Prin acest nou act normativ, minerii din Valea Jiului şi cele două termocentrale primesc garanţia că li se va prelua o parte din producţia de energie electrică în sistem, până la jumătatea anului 2020, în condiţiile în care costul de producţie per MWh al celor două centrale este mai mare decât preţurile din piaţă şi, oricum, CEH se află în risc de faliment, deci capacitatea de a vinde energie pe piaţă, prin contracte, este limitată. Tehnologic, producţia de electricitate din cărbune de subteran este mai costisitoare, iar centralele trebuie să îndeplinească norme drastice de mediu, cu investiţii pe măsură.
Pe de altă parte, alocarea a 400 MW pentru serviciile de sistem prestate de Complexul Hunedoara, decisă fără vreo licitaţie, se va face teoretic în defavoarea altor producători şi cu un cost suplimentar în factura de energie a tuturor consumatorilor, dar, după cum spun Guvernul şi Transelectrica, doar aşa SEN poate funcţiona în siguranţă.
Serviciile tehnologice de sistem asigură practic funcţionarea sistemului energetic naţional (SEN) în condiţii de siguranţă. Altfel, în cazul în care apare vreun dezechilibru (nu bate vântul pentru eoliene, se opreşte neplanificat un reactor de la Cernavodă, nu există suficientă apă de uzinat pentru o hidrocentrală mare), aceşti furnizori de servicii tehnologice de sistem intră automat, la cererea Dispeceratului Energetic Naţional al Transelectrica, pentru a se menţine echilibrul, dat fiind că, la limită, se poate ajunge la pene de curent. În mod tradiţional, reglajul sistemului, mai ales cel primar şi secundar (pornire a grupurilor energetice în maximum 30 de secunde şi, respectiv, 15 minute), se face de către grupurile hidro şi cele pe gaze, din motive tehnice: sunt mai uşor de pornit şi, astfel, intră şi reechilibrează SEN mai repede. CEH, tot din motive tehnice, nu poate intra decât pe reglajul terţiar.
Preţul la care furnizorii de servicii tehnologice de sistem „vând“ energia solicitată de Transelectrica este reglementat de ANRE şi este trecut ulterior, pe tot lanţul transport – distribuţie – furnizare, în factura tuturor consumatorilor.
Complexul, care pe lângă cele două termocentrale mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, mai are 4.500 de angajaţi şi avea, la jumătatea anului trecut datorii de 1,4 miliarde lei. Societatea are un capital net contabil negativ de circa 2 miliarde lei, după cum se arată în nota de fundamentare citată mai sus.
Dar cand vantul nnu bate dupa STAS si stau moristile eoliene cele econligice e buna huila?
Culmea este ca exact cei care nu au contribuit niciodata la sistemul de pensii sunt cei care vor ca pensiile sa aiba la baza sistemul contributivitatii. Daca nu toti, 80% din salariatii la stat, cei vechi a caror intreprinderi au fost vandute la fier vechi nici pe vremea lui ceasca si nici dupa nu au contribuit cu nimic la sistemul de pensii, erau falimentare, statul le tinea cu datorii uriase, iar cei care le-au cumparat nu au platit niciodata acele datorii. Si pensionarii a caror intreprinderi inca sunt mentinute, au acumulat datorii uriase la bugetul asigurarilor sociale, niciodata platite, amanate, chiar iertate de datorii, facute din nou, sistemul energetic, CFR, posta, toti acestia pe sistemul contributivitatii nu ar trebui sa primeasca nimic la pensie. Ei ciuntesc din pensiile adevaratilor contributori, motiv pentru care pensiile acestora sunt sub limita supravietuirii. Profitorii sunt cei mai vocali, ii vezi pe la toate televiziunile, sunt cei a caror angajatori, functionari la stat nu au platit niciodata contributiile sociale, nici dreptul la pensii nu ar avea.
precedent Toti primesc salarii pentru munca prestata.Dar nu toti sunt favorizati ca minerii sau cei din energie. Ei nu au platit niciodata darile catre stat de mld de euro, au spoliat bugetul cu mld de euro, primesc pensii si ajutoare de tot felul desi nu au contribuit cu nimic. precedentul fiind creat, parlamentarii si alte categorii de ce sa nu beneficieze si ei de pensii nemuncite, de sporuri si alte favoruri fara performante? Daca minerii si cei din energie incep sa faca gat fata de avantajele parlamentarilor, acestia imediat ii santajeaza ca nu au contribuit niciodata la bugetul de stat, si daca se supara ii lasa fara pensii si ii scoate in somaj fara nici un drept.
Toti spoliatorii romanilor si-au dat intalnire, sustin devalizarea bugetului, chipurile asa es5te peste tot. uite ca nu este asa pe nicaieri. Companiile energetice au cele mai mari datorii la stat, ei nu si-au platit niciodata taxele si impozitele de mld. de euro. Asta se traduce liber in faptul ca acei salariati nu ar trebui sa primeasca in vecii vecilor pensii, ajutoare de somaj, asistenta sanitara. Toti ceilalti salariati sustin prin taxele si impozitele platite si pe acesti profitori. Statul le plateste pensii babane, ajutoare de somaj, si asistenta medicala in detrimentul celorlalti pensionari, someri etc. din acest motiv pensiile celorlalti sunt la jumatate ca unui miner, avem o asistenta medicala precara, etc. Si ne facem ca nu vedem, criticam pe altii cand modul de utilizare a banului public este deficitar, cand ANAF are ordin sa nu execute firmele de stat, in schimb sa hartuiasca si sa distruga pe simplii cetateni.
De mirare acest comentariu in Cotidianul! Chiar sa ratam totul in numele unor pretioase indicatii (!) ale unor functionarasi platiti tot de noi (sau si de noi)! Interesati, evident, doar de ceea ce pot lua, daca mai au ce, din tara asta.
Astia macar muncesc(minerii); fac ceva productiv cu munca lor dificila. Luati sporurile guvernamentalilor de 15%(pana la 3.000 de roni/luna la un salariu de 20.000/luna) si dati-le celor care muncesc intr-adevar din greu.
Toata Europa recurge la ajutoare de stat mascate in fel si chip. Tarile fondatoare ale UE au si tot felul de alte parghii, cum ar fi subventiile serioase pentru agricultura platite Frantei din bugetul UE, nu din bugetul propriu. Si multe altele, pe care nu le stiu decat specialistii. In fond, nu sunt bani furati, ci bani din buget, bani proveniti asadar din taxe si impozite ( ca la deficit bugetar nu prea avem voie ). Ma mira acest denunt al ” Cotidianului „